Evenimentele politice desfasurate in ultimii ani au adus noi sperante zonei balcanice. Posibilitatea integrarii in UE a acestor tari a fost exemplificata de inceperea negocierilor de aderare cu tari ca Croatia sau Serbia si Muntenegru, informeaza Financial Times.
Desi aceste negocieri pornesc de la premisa unei intelegeri privind "stabilitatea si asocierea locala", deschiderea tratativelor UE cu Bosnia de luna aceasta reprezinta un semn clar ca UE doreste sa se implice in Balcani.
In ciuda eforturilor depuse de oficiali, construirea unui mediu economic stabil in fosta enclava comunista nu a atras prea mult interes.
Negocierile comerciale duse in zona au reusit totusi, fara a starni prea mult atentia, sa uneasca republicile fostei Iugoslavii cu Romania, Bulgaria si Albania. Astfel s-a format a doua uniune economica europeana, dupa cea a UE, ca o punte intre Marea Adriatica si Marea Neagra.
Luna trecuta, sub tutela Uniunii Europene s-a infiintat Comunitatea Energetica Sud-Est Europeana. Una din primele masuri luate a fost reglementarea tranzitului transfrontalier de energie electrica. Printre statele semnatare s-au numarat Romania, Bulgaria, Croatia, Bosnia si Macedonia. Oficialii Pactului de Stabilitate, organism al UE menit sa previna un eventual conflict in zona balcanica, au salutat aceasta intelegere pe care o considera "foarte ambitioasa". Desi ar fi necesari nu mai putin de 12,8 miliarde de euro pentru a transforma zona intr-o piata energetica veritabila, aceiasi oficiali au comparat intelegerea cu Tratatul European al Carbunelui si Otelului, care in 1951 a pus bazele UE de astazi.
Strategiile economice, printre care si politicile fiscale mai blande, au convins marile companii din Vest ca merita sa investeasca in zona, chiar si in tari cu o populatie de numai 2 milioane de oameni, ca in cazul Macedoniei.
"Tarile unite de noi au in total o populatie de 55 de milioane de locuitori, o piata suficient de rentabila pentru a atrage investitii, atata timp cat vom privi regiunea ca o singura piata", a declarat Martina Kastler, director Unilever pe Europa Centrala si de Sud. Unilever are sediul in Romania si coordoneaza activitatea comerciala a producatorilor de bunuri din sapte state balcanice.
Dupa semnarea unui set de acorduri comerciale, exporturile Bosniei au crescut cu cate 50% an de an, a precizat Seadeta Ceric, negociatorul-sef al acestor acorduri. In acelasi timp, cresterea vizibila a exporturilor tarilor din regiune ar usura, dupa parerea specialistilor, semnarea unui tratat de simplificare a comertului. Importurile au crescut si ele semnificativ, la fel si imprumuturile bancilor europene catre cele din regiunea balcanica.
Noile tendinte economice, de uniformizare a mediului comercial transfrontalier, sunt departe de renumita fragmentare politica, denumita de multi "balcanizare", ce a inceput imediat dupa caderea comunismului in 1989.
Fragmentarea ar putea totusi continua. Serbia, de exemplu, se confrunta pe de o parte cu republica partenera Muntenegru, dar si cu provincia Kosovo, care a anuntat deja ca isi va declara independenta anul viitor. Specialistii considera insa ca un acord economic menit sa apropie prin comert aceste state ar putea determina la un moment dat chiar si apropierea lor politica.
Pentru ca un asemenea acord sa dea roade insa este nevoie de o infrastructura mult mai competitiva si mai ales de o scadere vizibila a birocratiei.
Un sofer roman care transporta bunuri in Bosnia, de exemplu, trebuie sa obtina viza si pentru el, si pentru vehicul si poate face acest lucru numai de la consulatul Bosniei din Ungaria.
Desi probleme ca "barierele comerciale fara taxa" nu au intrat in actualul tratat economic, acestea vor putea fi incluse intr-un viitor acord, este de parere Mary O''Mahoney, expert negociator al Pactului de Stabilitate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
