Cumulat, intenţiile lor se ridică la peste 2.771 MW, adicăaproape cât patru reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă,dintre care peste 80% sunt localizate în Dobrogea.
Potrivit datelor Transelectrica, patru proiecte urmează să fieconectate la reţeaua de înaltă tensiune a transportatorului deenergie electrică, cumulând o capacitate instalată de 747 MW. Dinaceastă capacitate, 600 MW le revin cehilor de la CEZ careconstruiesc un parc de 1,1 miliarde de euro în două comunedobrogene.
Alte 58 de proiecte sunt localizate tot în zona Dobrogei, dar seconectează la reţeaua de distribuţie operată de italienii de laEnel. Aici ar urma să fie instalate proiecte cu o capacitate de1.536,76 MW. În Banat sunt două companii care vor să ridice 89 MW,iar în zona de acoperire a Electrica Muntenia Nord se află 31 decompanii cu proiecte de circa 380 MW. "Practic, după semnareacontractului de racordare la reţea, avizarea din parteaTranselectrica s-a terminat. De aici încolo, investitorii trebuiesă se apuce de treabă, să înceapă construcţiile, pentru că şi acestcontract de racordare are un anumit termen. Eu nu pot să-i promitcapacitate pe termen nelimitat, iar el să nu-şi înceapă lucrările",explică Adrian Băicuşi, directorul general al Transelectrica.
Potrivit planului naţional de acţiune în domeniul energiei dinsurse regenerabile, următoarele etape pe care un investitor trebuiesă le parcurgă după semnarea contractului de racordare la reţeasunt punerea sub tensiune a capacităţilor, obţinerea autorizaţieide mediu şi în final obţinerea licenţei de producere aenergiei.
"Cei mai mulţi dintre aceşti investitori nu construiesc.Aşteaptă să treacă această perioadă de criză economică pentru a-şivinde proiectele. Cei mai mulţi nu au posibilitatea de a merge maideparte, pentru că este vorba de investiţii foarte mari şi de aceeacred că din această capacitate de peste 2.700 MW, numai jumătate vamai rămâne în picioare", a mai spus Băicuşi.
Cei2.771 MW care au acum contracte de racordare ar presupuneinvestiţii de peste 4 miliarde de euro, ţinând cont de faptul căpentru instalarea unui MW de capacitate eoliană sunt necesarefonduri de 1,5-1,8 milioane de euro.
Mai bine pentru eoliene
În ciuda crizei, în perioada următoare, investiţiile în proiecteeoliene ar putea fi totuşi impulsionate de faptul că recent a fostpromulgată legea pentru modificarea şi completarea Legii 220/2008pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii de energieregenerabilă. Noua variantă, care poartă numărul 139/2010, a fostdeja publicată în Monitorul Oficial.
"Una dintre cele mai notabile modificări se referă la numărul decertificate verzi pe care producătorii ar urma să le primească,inclusiv pentru cantitatea de energie electrică produsă în perioadade probă a funcţionării centralelor electrice: 1 MWh de energiesolară va primi
6 certificate verzi, faţă de 4 în versiunea anterioară, 1 MWh deenergie eoliană va primi 2 certificate verzi până în 2017, în locde 2015, cum prevede Legea 220, 1 MWh de energie din biomasă,biogaz, geortermală va primi 3 certificate verzi", spune RamonaVolciuc-Ionescu, senior associate în cadrul casei de avocatură DLAPiper România.
Certificatele verzi sunt modul de susţinere al investiţiilor înenergia verde, în contextul în care acestea sunt foarte scumpe şinerentabile fără un sprijin. Investitorul primeşte acestecertificate după care le vinde furnizorilor de energie, cum esteElectrica, de exemplu, care sunt obligaţi să aibă o anumită ponderede energie verde în coşul pe care-l livrează clienţilor. Astfel, uninvestitor câştigă de mai multe ori prin energia verde pe care oproduce, atât prin preţul pe care îl obţine pe piaţă, cât şi princertificatele verzi.
În plus, România este obligată să aibă până în 2020 o cotă de24% de energie verde în toată cantitatea de energie consumatălocal, ceea ce este încă un factor care impulsionează investiţiilede acest tip. Deşi piaţa locală stă destul de bine când vine vorbade energie verde, pentru că o mare pondere în consum o are energiahidro, marile hidrocentrale au nevoie de modernizări. În plus, ocotă semnificativă din aşa-numita energie verde pe care o areRomânia acum provine din biomasă (lemne sau deşeuri din lemn)folosită în mediul rural pentru încălzire "care este tot energieverde, însă nu putem spune că se încadrează la capitolul tehnologiide viitor", a mai spus Volciuc-Ionescu.
De cinci ori mai mult verde
Faţă de câtă energie verde are România acum, în 2020 pe planlocal ar trebui să se producă de cinci ori mai multă energie dinsurse regenerabile. "Potrivit planului de acţiune în domeniulenergiei din surse regenerabile, cantitatea de energie verde carear trebui să fie produsă în vederea atingerii în anul 2020 a uneiponderi a energiei regenerabile în consumul final brut de energiede 24% este preconizată la aproximativ 84.500 GWh. Deci, pentru ase atinge ţinta propusă pentru anul 2020, producţia de energieregenerabilă ar trebui să crească de aproximativ cinci ori, faţă desfârşitul anului 2008", spune Andra Trantea, avocat asociat încadrul DLA Piper. Prin acest consum de energie, se înţelege şienergia folosită pentru încălzire sau răcire, energia electrică sauenergia pentru transport.
O problemă
Până la intrarea în practică a Legii regenerabilelor, estenecesar avizul Comisiei Europene care ar putea veni la sfârşitulacestui an. În plus este necesară redactarea legislaţiei secundarede către Ministerul Economiei şi Autoritatea Naţională deReglementare în domeniul Energiei (ANRE) în vederea implementăriisistemului de promovare. Una dintre probleme actualului text allegii este faptul că nu nominalizează un organism care să poatăprelua certificatele verzi în exces, în cazul în care o astfel desituaţie ar putea interveni pe piaţă.
"Ministerul Economiei trebuie să elaboreze în termen de 90 dezile de la intrarea în vigoare a legii de modificare cadrul dereglementare privind preluarea certificatelor verzi în exces", maispune Ramona Volciuc Ionescu.
Odată trecută şi această fază, experţii din piaţă spun că legeava deveni cu adevărat bancabilă, iar finanţarea investiţiilor verzinu ar mai trebui să constituie o piedică.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
