Titlul de grânar al Europei este atribuit ţării fără a aveaniciun fel de bază. Mihail Dumitru, ministrul agriculturii şidezvoltării rurale, a declarat pentru BUSINESS Magazin că din punctde vedere statistic Romania nu a fost niciodată nici printre ceimari mari producători şi nici printre mai mari exportatori decereale din Europa. "Este mai degrabă rolul pe care-l juca ţara încomerţul european dunărean cu cereale", spune Mihail Dumitru.
Porturile dunărene din România aveau un rol important încomerţul european cu cereale din Europa în perioada interbelică şi"mai degrabă de aici se trage această caracterizare", adaugăministrul. Preţul grânelor se stabilea la acea vreme la burseledunărene ale cerealelor aflate pe teritoriul românesc.
Caracterizarea României drept grânar al Europei se trage însă maidegrabă, spune profesorul Ioan Nicolae Alecu, din cadrulUniversităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV)din Bucureşti, "de la o întâmplare din 1938". În acel an,povesteşte Alecu, s-a produs o criză mondială a grâului, ca urmarea condiţiilor meteorologice nefavorabile, iar România a făcutatunci cel mai mare export de grâu din istoria sa de până atunci:peste trei milioane de tone de grâu. "Problema a fost însă că afost exploatat aproape tot grâul iar ţara s-a confruntat cu o crizăa pâinii", spune Alecu. Nici măcar acest efort nu poate fisuficient pentru a sta la baza mitului de "grânar al Europei",pentru că în 1938 producţia medie la hectar a fost de 700 kg degrâu, iar vecinii bulgari au obţinut o cantitate dublă (1.440 kg)."Ei au fost însă mai raţionali şi nu şi-au exportat toată pâinea",spune profesorul USAMV.
Citiţi mai multe despre miturile României într-un articol din BUSINESS Magazin
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
