Emilian Dobrescu, reprezentantul general al grupului Agrana, cel mai mare jucator de pe piata locala a zaharului, spune ca pana la sfarsitul anului 2007 pe piata vor avea loc achizitii, fuziuni sau chiar inghitirea unor companii locale prin tranzactii internationale.
"Batalia pe aceasta piata nu se va da pe achizitia propriu-zisa a unei fabrici, pentru ca nu structurile metalice ii intereseaza pe producatorii care vor ramane in piata, ci cotele alocate fabricilor pe care vrei sa le preiei", spune Emilian Dobrescu.
El precizeaza ca valoarea de piata a unei fabrici va fi data de cota de zahar pe care aceasta o detine, alocarea cotelor urmand sa fie realizata de catre Ministerul Agriculturii luna aceasta. "Nu se vor cumpara fabrici, ci cotele lor", spune Dobrescu.
Potrivit reprezentantului general al Agrana Romania, in 2008 nu vor mai exista noua fabrici de zahar in Romania. "Sunt multe variante pentru cei care nu vor rezista pe piata: vor inchide, vor vinde sau vor abandona sectorul cu gandul la compensatiile seriose pe care le acorda Uniunea Europeana celor care parasesc acest sector", mai spune Dobrescu.
Romania a negociat cu Uniunea Europeana o cota de 440.000 de tone de zahar, sub consumul din 2005 (560.000 de tone), din care doar 110.000 de tone provin din productia interna de sfecla de zahar. Restul de 330.000 de tone reprezinta zaharul brut rafinat in fabricile din Romania, iar parte din consumul ramas neacoperit va fi completat de importuri. Consumul de zahar in Romania este estimat la 27 de kilograme pe cap de locuitor, fata de 39 de kilograme cat este media in Uniunea Europeana.
"Nu vor exista socuri dupa aderare, pentru ca zaharul a ajuns deja la un pret european. Cel mult vom asista la o scadere a pretului, care se poate manifesta si la raft numai in conditiile in care retailul local va fi concurat de cel din Ungaria", considera Dobrescu. Pe piata locala a zaharului doar doua companii au investit in crearea si promovarea unui brand. Agrana Romania detine brandurile Margaritar si Coronita, in timp ce Zaharul Oradea detine brandul Diamant. Celelalte fabrici care produc zahar nu au considerat oportuna crearea unei marci pe piata zaharului.
"E o dezbatere extrem de aprinsa intre producatori, daca brandul aduce plus valoare sau daca ajuta la cresterea vanzarilor, pentru ca in general foarte putini consumatori au in minte un brand atunci cand cumpara zahar. Ei se gandesc la produs in sine, si nu la branduri", precizeaza Dobrescu.
Cu toate acestea, Agrana a decis sa investeasca in promovarea celor doua marci de zahar.
"Brandul iti creeaza un avantaj competitiv. Ideea de a investi in brand urmareste oferirea unor servicii suplimentare clientilor tai, mai ales ca serviciile sunt cele care vand produsul", spune Dobrescu.
Ca parte a strategiei de largire a serviciilor oferite clientilor, Agrana va investi in perioada urmatoare circa 5 mil. euro pentru constructia unui centru logistic langa Bucuresti. "Am cumparat deja terenul si urmeaza ca intr-o prima faza sa construim un depozit, dupa care intentionam sa mutam si sediul administrativ al companiei in aceeasi locatie", precizeaza Dobrescu.
"Am inceput modernizarea centrelor de distributie de anul trecut, prin investitii la depozitele din Roman si Tandarei (n.red. - locatii unde se afla centrele de productie ale grupului). Facem aceste investitii pentru a fi mai flexibili, dar si pentru a reduce costurile de transport", spune Emilian Dobrescu.
Anul trecut, fabricile de zahar ale grupului Agrana in Romania au fuzionat sub denumirea de Agrana Romania. In viitor, compania intentioneaza sa atace si noi segmente de piata, dupa modelul trasat deja de firma-mama din Austria.
"Grupul Agrana a luat decizia sa-si extinda activitatea in domeniul concentratelor de fructe si al procesarii acestora", spune Dobrescu.
Achizitiile realizate de grup la nivel international au determinat ca in ultimii doi ani in proprietatea grupului austriac sa intre si doua companii locale cu activitati pe segmentul procesarii fructelor: Wink Romania Vaslui si Caraobst Carei.
"Cele doua companii nu sunt inca integrate in Agrana Romania, insa daca structurile se vor schimba vom realiza aceasta integrare. Pe termen scurt, nu cred ca vom asista la o expansiune europeana a grupului pe segmentul procesarii de fructe, insa totul depinde de oportunitati", explica Dobrescu.
El a mai spus ca intentioneaza sa propuna grupului Agrana demararea unei investitii in domeniul productiei de bioetanol. "Exista intentii serioase de expansiune in zona, mai ales ca Agrana are deja o fabrica de bioetanol in Ungaria si alta in constructie in Austria, iar potentialul pentru acest tip de productie exista si in Romania", spune Dobrescu.
El precizeaza ca Agrana va studia orice oportunitate de extindere in domeniul concentratelor de fructe si al bioetanolului.
Agrana Romania a realizat in anul financiar 2005/2006, incheiat in luna februarie, o cifra de afaceri de 117,8 milioane euro, in crestere cu 52,3% fata de exercitiul anterior, compania realizand aproximativ jumatate din productia de zahar a Romaniei.
Agrana a realizat o productie de zahar alb, din sfecla si zahar brut, de peste 282.000 tone, potrivit informatiilor companiei.
Consumul de zahar s-a situat anul trecut in jurul a 560.000 de tone, ceea ce determina ca valoarea pietei sa depaseasca 250 de milioane de euro.
In Romania, fabricile functionale in 2005 au fost Zaharul Liesti, Zaharul Oradea, Zaharul Ludus, Fabrica de Zahar Bod, Zaharul Corabia, Marr Sugar Urziceni si Agrana Romania (Roman, Tandarei, Buzau).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
