România ar putea susţine şi cu livrări de gaz ţările europene pentru a asigura o tranziţie lină către energie verde, iar Germania nu ar mai fi nevoită să importe gaz natural lichefiat şi să reactiveze centralele pe cărbune, a declarat preşedintele AHK România, Andreas Lier, cu ocazia întâlnirii preşedintelui Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier, cu mediul de afaceri local.
Andreas Lier a adăugat că România „poate juca un rol important în tranziţia către energie verde a Europei şi poate susţine creşterea competitivităţii Germaniei şi Europei”.
În opinia oficililor AHK, atuurile României sunt resursele de care dispune, apă, vânt, soare pentru producerea energiei regenerabile, dar şi cantităţi semnificative de surse fosile de energie, care pot fi folosite în această tranziţie. În ceea ce priveşte energia eoliană, România are un mare potenţial atât onshore (pe uscat), cât şi offshore (pe mare) şi este una dintre cele mai importante ţări din Europa în ceea ce priveşte producţia de energie eoliană pe uscat. Există de asemenea importante resurse de gaz de câteva miliarde de metri cubi, a doua rezervă ca mărime în Uniunea Europeană.
„Ambele ţări au trecut printr-un proces amplu de transformare în ultimii ani. Un exemplu ar fi regiunea Ruhr din Germania care a depins mult timp de cărbune şi oţel sau schimbările socio-economice prin care a trecut România după căderea cortinei de fier. Dorim să creăm un nou parteneriat pentru transformare între Germania şi România şi pentru aceasta ne vom concentra pe energie/sustenabilitate, pe digitalizare şi pe calitatea forţei de muncă, ţinând cont de evoluţia geopolitică”, a spus directorul general al AHK România, Sebastian Metz.
În privinţa energiei, reprezentanţii companiilor au spus că sunt foarte interesaţi de ce ceea ce poate România să ofere. Cu toate acestea, ei au atras atenţia că există o volatilitate a resurselor naturale care produc energia regenerabilă şi o fluctuaţie în sistemul de stocare. În opinia oamenilor de afaceri, provocările prezentului sunte optimizarea produselor pentru energia verde şi un acord clar pentru decarbonizare, care presupune o abordare comună, holistică şi tehnologică.
În ceea ce priveşte digitalizarea, reprezentanţii companiilor au menţionat că există mult potenţial pentru dezvoltare în România, în special în zona publică: educaţie, sănătate sau administraţie. Procentul din PIB generat de zona IT/digitalizare este în prezent de 8% şi poate creşte până la 10% sau mai mult, pe măsură ce piaţa se va consolida.
Odată cu transformările din industrie şi chiar din agricultură, este nevoie de competenţe şi specializări noi pe piaţa muncii, iar sistemul românesc de învăţământ nu poate produce încă suficient de mulţi astfel de specialişti, au fost de părere reprezentanţii companiilor. Diploma de bacalaureat nu este suficientă, tinerii au nevoie de calificări pentru locurile de muncă disponibile, iar tehnologiile mai complexe nu sunt studiate în universităţi. Astfel, e nevoie de coordonare între mediul educaţional şi cel de afaceri pentru a face posibilă intrarea pe piaţa muncii de personal calificat, mai ales în condiţiile în care tendinţele demografice arată o scădere a populaţiei din câmpul muncii.
În prezent schimburile economice dintre Germania şi România au atins un volum de 40 miliarde euro, iar investiţiile germane în România au depăşit 12,5 miliarde euro.
