Sorin Patrascu, 33 de ani, proprietarul buticului de cosmeticeManufaktura, vine aproape in fiecare seara pe strada Smardan sa-siviziteze magazinul de 25 de metri patrati, dar de fiecare data faceslalom printre mesele teraselor vecine intinse pana in fata usiisale.
Daca in urma cu un an Manufaktura, care este administrat prinintermediul companiei Seven Spa Cosmetics, iti sarea in ochidatorita designului sau (mobilierul vintage din lemn si fierforjat), dar mai ales ofertelor sale de cosmetice (gel de dus, uleide baie, spumant, sapun, unt de corp sau sampon) pe baza de bere sivin, a celor cu sare de la Marea Moarta sau cu sare termala, acumabia se mai vede de umbrelutele teraselor.
Modelul din Cehia
Prima data cand a adus produsele Manufaktura, in 2007, Patrascus-a hotarat sa le comercializeze in supermarketuri, gandindu-se caun stand din lemn va atrage clientii si va face diferenta fata deprodusele de masa.
"Am facut greseli la inceput pentru ca eu, lucrand in vanzarifoarte mult timp, am vrut sa incep de la un rulaj foarte mare. Amincercat o colaborare cu doua retele, PIC si Spar, dar
mi-am dat seama ca produsele nu se potriveau acelui loc. Ampierdut, doar daca ma gandesc ca primele stocuri au avut o valoarede 49.000 de euro", spune proprietarul magazinului.
In mai 2008 a inceput colaborarea cu farmaciile Dona, darstrategia sa era sa se extinda intr-un magazin propriu, in centrulvechi, exact ca in Cehia, tara de origine a cosmeticelor pe care ledistribuie.
"Am ales zona aceasta, chiar daca in ianuarie 2008, cand aminchiriat spatiul, arata mult mai rau. Am putut deschide inmai-iunie, dar erau prea multe schele, asa ca l-am deschis inaugust, cand s-au finalizat lucrarile la cladirea pe care aminchiriat-o", spune Patrascu, care a investit circa 14.000 de euroin mobilier, marfa si dotarea magazinului care este amplasat
intr-una din putinele cladiri renovate de pe Smardan.
Traficul creste, dar in magazine intra mai putiniclienti
In primele luni de la deschidere, Manufaktura a rulat lunarintre 8.000 de lei si 22.000 de lei (decembrie), dar de atunci,chiar daca barurile si restaurantele s-au inmultit, ajungand sanumere peste 50 de unitati in toata zona, nu s-au realizatschimbari semnificative in vanzarile de cosmetice.
"Traficul a crescut, dar vanzarile au ramas plafonate la acelasinivel. Cu toate ca notorietatea produselor a crescut, se vede caterasele care au mascat foarte mult magazinul. Mai mult, oamenii numai vin sa se uite prin magazine, se asaza la o masa si raman acolodoua ore. Tinand cont ca vara sunt si concedii, vanzarile au scazutcu 20%", adauga Patrascu, admitand ca in prezent vinde doar 60%-70%din target.
Conteaza si mixul de chiriasi
Cat despre centrul vechi, Patrascu crede ca restaurantele sicafenelele fara alti vecini care sa comercializeze si altceva nureprezinta o reusita pentru Bucuresti.
"La zilele Bucurestiului am facut vanzari in doua zile catintr-o luna. Este nevoie de mai multe evenimente, pentru ca altfelnu ai ce sa le arati turistilor. Mai mult, este nevoie de magazinede suveniruri, haine si bijuterii, dar altceva decat ofera unmall."
La aceeasi concluzie au ajuns si ceilalti retaileri carecomercializeaza fie imbracaminte, in special rochii de mireasa, fieelectronice, scaune sau ceasuri scumpe. Cei care au un spatiu pestrada Smardan, care este cea mai aglomerata, pe Selari sau pestrada Franceza nu prea mai au sanse sa obtina profituri ca alebarurilor, de aceea multe au pus lacat si au lasat in loc fie ocafenea, fie o agentie de turism, fie un magazin "Legal Smoke",care comercializeaza ierburi legale, unul dintre putinele care s-auextins agresiv intr-un an de criza financiara.
Strainii vor suveniruri, romanii vin lapromenada
"De pe partea cealalta nici nu ne vedem, din capatul straziivezi doar terase. Clientii nu cumpara, strainii vor doarsuveniruri, produse romanesti, dar lucruri <> in orice caz,iar romanii vin mai mult la promenada. Suntem aici mai mult penruvizibilitate, dar vanzarile merg mult mai slab decat in centrelecomerciale Plaza Romania si Bucuresti Mall, unde mai avem si altemagazine", spune vanzatorul magazinului Reaction Store, care vindebijuterii si ceasuri marca Fossil, Diesel sau Emporio Armani, prinintermediul Top Holding, care anul trecut a avut o cifra de afaceride circa 2 mil. euro, potrivit datelor de pe Ministerul deFinante.
Si reprezentantii barurilor spun ca este nevoie de un mix maicomplex de chiriasi pentru a atrage cat mai multi vizitatori petoate arterele centrului vechi.
"Este nevoie de un mix mai bun, pentru ca oamenii vor sa vada siun magazin de bijuterii sau unul de antichitati", declara AdrianCaloian, proprietarul barului cu specific irlandez O'Hara de pestrada Franceza, care spune ca lui i-au crescut vanzarile cu 70%din momentul in care strada a fost finalizata.
Cu standul sezonier
Singura senzatie de vechi ti-o da standul mobil al un vanzatorambulant de ilustrate cu Bucuresti - Micul paris, cu Moldova siTransilvania, fotografii lucrate alb-negru sau in sepia.
"In august am avut vanzari foarte mari pentru ca au venitturisti straini, dar acum nu mai este o cerere atat de mare. Negandim sa deschidem un stand sezonier pe perioada verii, pentru caatunci sunt turisti, dar permanent vom deschide un magazin doar laMuzeul Taranului Roman, in Cismigiu sau in Herastrau", spune AdrianSuhanea, care vinde ilustratele Born in Transilvania.
"Nu exista niciun centru de informare turistica, strainii nustiu cui sa se adreseze daca ajung aici. Nu este interes din parteaautoritatilor", crede Sorin Patrascu, de la Manufaktura.
Interesul strainilor pentru produsele romanesti ramanenesatisfacut. Nicio companie nu a exploatat pana acum aceasta nisa,iar autoritatile par straine de acest subiect. Singurele produseplasate la categoria "gifts" sunt ceainicele si ceaiurile aromatede la Casa de Ceai, magazin care apartine librariilor Carturesti,cani, pixuri sau tricouri branduite cu numele barurilor in Team Pubsau articolele de imbracaminte retro marca Loona de Kristal.
"Suntem aici de trei ani, de pe vremea cand se lucra si nu sedeschisese strada. Atunci nu erau clienti, iar acum cand sunt,strada s-a umplut de cafenele. Suntem de trei ani aici. Strainiivin, se uita, dar nu cumpara, chiar daca sunt incantati ca vadarticole de imbracaminte sub semnatura unui designer roman. Auimpresia insa ca suntem prea scumpi, iar unii cer o reducere.Singurii care mai cumpara sunt francezii", spune Catalina,vanzatoarea din magazinul Loona de Krystal, care este condus deCristina Cernei. Produsele in acest magazin pot costa 65 de lei, incazul unei camasi, dar si 2.100 de lei, in cazul unei rochii dematase pictata manual.
Si brandurile de lux au analizat zona centrului vechi,multibrandul italian Mengoti care a rulat 2,2 mil. euro dupa primulan in Romania, in magazinul de pe Calea Victoriei, fiind unuldintre jucatorii care si-au anuntat intentia de a patrunde pestrazile din zona Lipscani, dar doar in momentul in care acesteavor fi renovate.
Ar mai fi nevoie de:
- un centru de informare turistica
- un mix de chiriasi care sa cuprinda magazine de haine,bijuterii, ceasuri, magazine de antichitati si suveniruri
- magazin cu produse traditionale romanesti
- branduri de lux
- evenimente culturale
Cafenelelor le merge bine
- Majoritatea proprietarilor de pub-uri spun ca intr-o zi faraploi ruleaza intre 700 de euro si 1.200 de euro, restaurantele mariatingand si nivelul de 4.000 de euro in zilele bune.
- Cel putin 50 de unitati deschise doar in acest an.
- Cu niciun sfert din lucrarile de infrastructura terminate,vanzarile medii ale cafenelelor ajung intr-o zi la 40.000 deeuro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
