Cristina Filip, 37 de ani, partener fondator al firmei de avocatură PeliFilip şi unul dintre cei mai experimentaţi avocaţi din domeniul energetic, consideră că în ciuda avalanşei de proiecte eoliene din ultimii ani şi a limitărilor de sistem şi consum, în această piaţă nu vom asista la eşecuri notabile, cum s-a întâmplat în imobiliare.
"Există un optimism în domeniul acesta pornit de la dezvoltatori, iar apoi continuat de marile companii din Europa care au început să investească. Partea de optimism nefondat se termină însă când trebuie să construieşti, să aduci turbinele pe site. În acest domeniu nu prea ai băncile în spate, în condiţiile în care nu s-au acordat finanţări ca în real estate, dar ai nevoie de bani foarte repede. Aceste elemente opresc investitorii să facă nebunii", apreciază Cristina Filip, cea care timp de zece ani, până la fondarea PeliFilip în 2008, a lucrat în cadrul firmei NNDKP (Nestor).
Atenţie la sistem
Cristina Filip afirmă că dezvoltatorii de proiecte eoliene se confruntă şi cu probleme legate de prezenţa unor cârtiţe, plante sau "irigaţii fantomă" pe terenurile pe care caută să instaleze moriştile de vânt, dar atenţia trebuie direcţionată mai mult spre zona tehnică.
"Cu toţii ar trebui să fie mai atenţi la partea tehnică: cât poate sistemul să suporte la un consum constant. Potrivit Transelectrica, la 3.000 MW ar putea fi un moment critic. La peste 3.000 MW instalaţi şi produşi ar putea exista probleme. Această specificaţie este introdusă şi în ATR-uri (avizul tehnic de racordare - n. red.) şi în contractele de racordare."
Circa 2.100 MW ar urma să cuprindă doar două dintre cele mai mari parcuri eoliene propuse şi începute pe piaţa locală (600 MW în proiectul CEZ de la Fântânele şi Cogealac şi 1.500 MW într-un proiect al spaniolilor de la Iberdrola, situat tot în Dobrogea). Funcţionali însă până în prezent sunt doar circa 1.200 MW, potrivit celor mai recente informaţii publicate de Transelectrica, astfel că deocamdată mai este loc de dezvoltare în acest segment.
Noua vedetă
În domeniul energiilor regenerabile însă, noua "vedetă" o reprezintă proiectele solare, care beneficiază de o schemă de sprijin prin certificate verzi mai atractivă decât segmentul eolian. "De la începutul anului am realizat memorandumuri de analiză pentru canadieni, japonezi, chinezi, italieni şi portughezi, grupuri specializate pe solar, în condiţiile în care cifra şase (certificate verzi pentru fiecare MW produs - n. red.) a atras foarte mult."
Cristina Filip, cea care a fost implicată şi în privatizarea Electrica Moldova şi Muntenia, iar în prezent asistă OMV Petrom pe diverse aspecte privind dezvoltarea unei centrale la Brazi, afirmă că "cei din piaţa convenţională au considerat iniţial că eolienele sunt ceva exotic". Cu toate acestea, în ultimii doi ani şi jucători precum Petrom, Enel sau GDF Suez au alocat fonduri pentru proiecte de energie regenerabilă, dar sunt şi companii care au început investiţiile în energie în sens invers. Drumul pare însă mai dificil în prezent. "Steag, spre exemplu, a intrat pe energii regenerabile deoarece nu sunt foarte multe oprelişti în acest domeniu. Ei sunt determinaţi şi nu-şi uită ADN-ul, astfel că sunt interesaţi de producţia de energie pe bază de cărbune. Dar noi ce le oferim? Nişte joint-venture-uri neclare, asta le oferim acestor investitori?", se întreabă Cristina Filip, cea care coordonează o echipă formată din opt avocaţi cu expertiză în domeniul energetic şi al resurselor naturale.
Moment preţios
Filip afirmă că "e un moment al metalelor preţioase şi semi-preţioase", în condiţiile în care firma a fost deja implicată anul acesta într-o tranzacţie de 20 de milioane de dolari prin care firma kazahă SAT & Company a preluat o uzină de tratare a aurului şi trei licenţe de explorare în judeţul Maramureş de la un investitor din Rusia, Polyus Gold.
Citiţi mai multe detalii pe www.zfcorporate.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
