Senatorul Cseke Attila afirmă că Ordonanţa de Urgenţă 104, care instituie introducerea mecanismului numit clawback a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României 669, respectiv în 7 octombrie 2009, adică anterior numirii sale în funcţia de ministru al Sănătăţii.
Senatorul UDMR Cseke Attila a deţinut portofoliul Sănătăţii din 23 decembrie 2009 până în 4 august 2011, când a demisionat din Guvernul Boc.
Potrivit unei comunicări de duminică a Guvernului, Corpul de Control al premierului va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie asupra unor posibile fapte de natură penală constatate în cadrul unei acţiuni de control privind activitatea Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), acuzând că, din cauza modului defectuos în care reprezentanţii CNAS şi ai Ministerului Sănătăţii şi-au exercitat atribuţiile de serviciu privind realizarea unei evidenţe a plătitorilor contribuţiei trimestriale, nu au fost încasate venituri în sumă totală de 189,7 milioane lei, reprezentând contribuţii trimestriale.
În această comunicare transmisă de Guvern sunt menţionate două perioade diferite pentru care este calculată paguba constatată, respectiv trimestrul IV 2009-trimestrul III 2010 şi trimestrul IV 2009-trimestrul III 2011. Ulterior, reprezentanţi ai Guvernului au precizat că perioada pentru care a fost calculată paguba este trimestrul IV 2009-trimestrul III 2011, nu până la trimestrul III 2010 cum a informat.
Corpul de Control va sesiza şi ANI, a informat Guvernul, arătând că Molnar Geza, consilier în Ministerul Sănătăţii, a lucrat atât ca membru atât îm cadrul Consiliului de Administratie al CNAS, cât şi în cadrul Consiliului de Administratie al companiei Antibiotice Iaşi, încălcând Legea 95/2006 care interzice membrilor CA al CNAS să deţina funcţii în cadrul societăţilor comerciale cu profil farmaceutic.
Perioada supusă controlului a fost 1 ianuarie 2009-31 martie 2012, respectiv până la 30 septembrie 2012 pentru verificările efectuate cu privire la gestionarea contribuţiei datorate de deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor.
A fost verificat modul de îndeplinire a atribuţiilor de către conducerea şi personalul Casei şi a respectării dispoziţiilor legale referitoare la angajarea şi efectuarea cheltuielilor la achiziţiile publice, precum şi prevederile legale privind managementul resurselor umane, susţine Guvernul.
Fostul ministru al Sănătăţii, senatorul Cseke Attila, a remis un comunicat agenţiei MEDIAFAX, în care notează faptul că OUG 104/2009 privind taxa pe clawback a fost aprobată înaintea numirii sale.
"Având în vedere unele informaţii apărute în mass-media în cursul zilei de 4 noiembrie 2012, referitor la eventualele rezultate ale unui control efectuat la CNAS de către Corpul de Control al Primului-ministru, doresc să precizez că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) 104 din 2009, care instituie introducerea mecanismului numit clawback, a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României 669, respectiv la data de 7 octombrie 2009, adică anterior numirii mele în funcţia de ministru al Sănătăţii, la data de 23 decembrie 2009", a precizat Cseke Attila.
Totodată, în textul OUG 104/2009, la articolul I, se stabileşte procentul contribuţiei, care se calculează "conform grilei privind contribuţia trimestrială datorată pentru veniturile obţinute, prevăzută în anexa numărul 14" (adică anexa la OUG 104/2009).
Mai mult decât atât, alin (3) stipulează că veniturile realizate din sumele încasate "se datorează începând cu data intrării în vigoare a prezentului act normativ", a adăugat senatorul UDMR.
"Această prevedere este în concordanţă cu legislaţia României: taxele sau impozitele noi pot fi introduse exclusiv prin legi (respectiv, ordonanţe ale Guvernului, echivalente legilor), nicidecum prin ordine ale conducătorilor unor instituţii publice. Inclusiv Constituţia României stabileşte că "impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege". Este evident că aceste contribuţii nu pot fi stabilite pin Ordin a doi conducători de instituţii", a mai spus fostul ministru al Sănătăţii.
Astfel că obligaţia de plată pentru deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a fost, deci, stabilită, legal, prin OUG 104/2009, normele de aplicare, stabilite prin ordin comun al MS şi CNAS, având rolul de a stabili aspectele tehnice şi termenele exacte pivind efectuarea plăţilor - de aceea poartă şi titlul de "Norme privind organizarea evidenţei pe plătitori, declararea, constatarea şi controlul contribuţiilor prevăzute în Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, soluţionarea contestaţiilor şi încasarea contribuţiilor pentru finanţarea unor cheltuieli de sănătate", a explicat Cseke Attila.
Ordinul comun stabileşte procedura de declarare a acestor contribuţii, inclusiv a declaraţiilor pentru trimestrul I al anului 2010.
"Contrar, deci, celor afirmate în mass-media, citând un comunicat oficial, au existat prevederi legale pentru plata sumelor de către deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă. În privinţa altor aspecte semnalate, care se referă strict la activitatea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, instituţie autonomă faţă de Ministerul Sănătăţii, nu doresc să fac comentarii.", a conchis fostul ministru al Sănătăţii.
Demisia lui Cseke Attila a venit într-o perioadă în care şi-a atras uşoare critici din partea preşedintelui Traian Băsescu, din cauza disputei cu preşedintele CNAS, Lucian Duţă. Ministrului Sănătăţii şi preşedintelui CNAS "ori se înţeleg" şi "pun ordine în cheltuieli", ori pleacă de la cele două instituţii, spune Traian Băsescu.
Divergenţele dintre Cseke Attila şi Lucian Duţă au fost mai vizibile după ce ministrul Sănătăţii a cerut insistent subordonarea CNAS, pentru a exista un control al banilor şi a putea face reformele necesare.
Duminică, 4 noiembrie 2012, fostul preşedinte al CNAS, Lucian Duţă, a declarat, pentru MEDIAFAX, că taxa clawback aplicabilă din iunie 2010 aduce la bugetul de stat venituri de 300 de milioane de euro pe an, iar producătorii de medicamente care nu au plătit această contribuţie trebuie să o facă cu 2009.
"Raportul Corpului de control al primului ministru face referire la Ordonanţa de Urgenţă 104 din octombrie 2009 şi care prevedea colectarea taxei clowback de la producătorii de medicamente, veniturile realizate din această taxă mergând exclusiv in bugetul Ministerului Sănătăţii. Această ordonanţă prevedea, de asemenea, că în termen de 15 zile de la emiterea ei, trebuiau elaborate normele de aplicare a acesteia, printr-un ordin comun al ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate".
Fostul preşedinte al CNAS, Lucian Duţă, a mai spus că până la sfârşitul lui octombrie 2009, ministrul Sănătăţii de atunci împreună cu preşedintele Casei trebuiau să emită aceste norme.
"Ministrul Sănătăţii de atunci, Ionuţ Bazac, împreună cu preşedintele CNAS, prof. dr. Irinel Popescu, trebuiau să emită aceste norme. Trebuie, totuşi să adaug că din punct de vedere insituţional CNAS nu are drept de iniţiativă legislativă, acestă sarcină aparţinând ministrul Sănătăţii", a susţinut Duţă.
Duţă şi-a început mandatul la CNAS în decembrie 2009.
"Eu am preluat mandatul în decembrie 2009. CNAS a făcut toate demersurile legale către MS, pe atunci ministrul Sănătăţii era Cseke Attila, aducându-i la cunoştinţă faptul că echipa anterioară nu a implementat deloc aceste norme. Drept pentru care am făcut toate demersurile legale instituţionale pentru a grăbi implementarea acestor norme. În urma repetatelor demersuri, MS a semnat aceste norme în iunie 2010", a explicat Lucian Duţă.
El a spus că în niciun caz responsabilitatea pentru întârzierea publicării normelor nu poate fi atribuită CNAS.
"CNAS nu are nicio responsabilitate faţă de această întârziere. Consider că ceea ce se întâmplă acum este o acţiune strict politică, determinată de primul-ministru al României, Victor Ponta, care încearcă în acest fel să acopere propriile minciuni şi hoţii şi, mai ales, propria incompetenţă. Mai vreau să menţionez faptul că, din punct de vedere tehnic, Ordonanţa de Urgenţă 104 în forma în care a fost redactată de echipa fostului ministru (PSD-n.r.) Ionuţ Bazac era aproape imosibil de aplicat, întrucât lăsa loc la numeroase interpretări din punct de vedere juridic. Pe cale de consecinţă, şi elaborarea normelor era şi mai dificil de realizat, motiv pentru care a fost atacată în instanţă de producători de medicamente, unii chiar câştigând procesele", a continuat fostul şef al CNAS.
El a mai spus că afirmaţia potrivit căreia această întârziere a adus prejudiciu statului este o "minciună".
"Afirmaţia că s-a produs un prejudiciu este o minciună. Nu este niciun prejudiciu. Există la această oră acţiuni legale prin care producătorii de medicamente trebuie să plătească şi taxa aferentă lui 2009. În plus, Ordonanţa privind taxa clawback, emisă de noi în iunie 2010, şi care este în vigoare şi azi, aduce statului român venituri de 300 de milioane de euro pe an. Sunt venituri foarte importante pentru bolnavii din România pe care domnul Ponta şi Guvernul le folosesc cu mare plăcere, dar uită să le anunţe public", a conchis Duţă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
