Companii

Economia nu mai este dependentă de Capitală. Bucureştiul a reuşit să piardă în favoarea restului ţării peste o treime din business în 7 ani

Economia nu mai este dependentă de Capitală. Bucureştiul a reuşit să piardă în favoarea restului ţării peste o treime din business în 7 ani

Autor: Dana Ciriperu

31.08.2015, 00:08 10775

Dezvoltarea afacerilor în judeţele care au atras investitori străini precum Timiş, Argeş, Cluj, Braşov sau Sibiu a redus ponderea Bucureştiului.

Cifra de afaceri cumu­lată a companiilor înregistrate în Ca­pitală a scăzut în ultimii şapte ani cu 37%, la 433 mld. lei, astfel că Bucureştiul a mai rămas cu o felie de 37% din businessul românesc faţă de 63% în anul 2008. 

La polul opus, în 26 de judeţe bilanţurile companiilor au fost cu cel puţin 50% mai mari, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. În judeţele Argeş, Ilfov, Sibiu, Arad, Mureş, Alba, Con­stanţa şi Olt cifra de afaceri a companiilor a crescut cu rate cuprinse între 100% şi 198% în 2014 faţă de 2008. 

„Se observă în ultimii ani crearea unor alte centre de emer­genţă economică decât Bucu­­reştiul. Modelele de business care au apărut pe piaţă au avut ca punct de start avantajele locale: forţa de muncă bine calificată, deschiderea pieţe­lor - în  special a celor legate de IT - şi nu în ultimul rând o bună cunoaştere a limbilor străine“, spune Octa­vian Jula, con­ferenţiar univer­sitar la Facul­tatea de Economie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.

În Cluj, în plină criză au apă­rut aproape 2.500 de companii noi şi nici cutremurul ple­cării No­kia din 2011 nu a zdruncinat eco­no­mia judeţeană pe ter­men lung. Ce­va a fost pus însă în loc. Au venit italienii de la De’Longhi care au intrat deja între cele mai mari 20 de firme din judeţ, nemţii de la Bosch, dar şi centrele de servicii şi companiile de IT care au contrabalansat plecarea unui gigant.

„Regiunile trebuie să-şi exploateze avantajele competitive şi să se specializeze în activităţi economice care le ajută. O creştere economică a regiunilor va creşte puterea de cumpărare locală, diminuând astfel mai rapid şi decalajul PIB/capita - intraregional şi faţă de alte ţări din UE“, afirmă analistul economic Laurian Lungu.

Argeşul, performerul crizei raportat la dinamica cifrei de afaceri (198%), a ajuns în această poziţie datorită creşterii Automo­bile Dacia (care a devenit din 2013 şi cea mai mare companie din România după ce a luat faţa OMV Petrom SA - înregistrată în Bucureşti). Dar Dacia a atras în Argeş şi furnizori de componente, atât multinaţionale, cât şi afaceri antreprenoriale, companii care au transformat judeţul în capitala exporturilor României.

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO