• Leu / EUR4.9005
  • Leu / GBP5.4945
  • Leu / USD4.4823
Energie

Verdele a redevenit culoarea anului în energie: Doar în 2022, solare şi eoliene de circa 6 mld. euro au primit avizele pentru lansarea investiţiilor. Unde s-ar putea duce cei mai mulţi bani?

Verdele a redevenit culoarea anului în energie: Doar în 2022, solare şi eoliene de circa 6 mld. euro au primit avizele pentru lansarea investiţiilor. Unde s-ar putea duce cei mai mulţi bani?

Autor: Roxana Petrescu

30.12.2022, 00:00 8117

♦ În 2022, proiecte regenerabile cu o capacitate circa 6.400 MW, echilaventul a circa 6 miliarde de euro în investiţii, au obţinut avizele sau contractele de racordare la reţea. Devine astfel fără dubiu că România se află în plin boom regenerabil, la aproape un deceniu de la prima perioadă care a dus la dezvoltarea proiectelor de energie verde.

România are în acest moment un parc de proiecte eoliene şi solare de circa 3.300 MW care anul trecut au avut o contribuţie de peste 13% la producţia totală de energie, arată datele din raportul anual al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)

Pornind de la informaţiile publicate pe site-ul Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport al energiei, doar în 2022, au fost emise avize şi contracte de racordare pentru proiecte solare cu o capacitate de 3.750 MW şi pentru parcuri eoliene de circa 2.600 MW. Astfel, al doilea val de energie verde va avea ca vedetă proiectele solare. Mai departe, Arad, Galaţi şi Giurgiu sunt judeţele care au concentrat cele mai multe proiecte de energie verde, în contextul în care judeţele vedetă din primul val, Constanţa şi Tulcea, sunt aproape închise pentru noile investiţii.

Energia eoliană ar putea deveni cea mai mare forţă în peisajul local al producţiei de energie în următoare decadă, cu o pondere de 30% din mixul total, peste energia hidro, dacă România va merge pe calea REPowerEU, programul european prin care se urmăreşte accelerarea investiţiilor în energie verde cu scopul de a reduce rapid dependenţa faţă de Rusia. Pe locul doi ar fi energia solară cu o pondere de 29% în 2030, potrivit Deloitte.

România ar putea avea o ţintă de regenerabile de 34% la nivelul anului 2030, revizuită în creştere de la nivelul de 30,7% anterior, în contextul în care la nivelul întregii Uniuni se doreşte accelerarea investiţiilor în energia verde. La nivelul UE, prin programul REPowerEU ţinta de regenerabile de 40% pentru anul 2030 a fost crescută la 45% ca răspuns la conflictul din Ucraina, scopul fiind reducerea dependenţei faţă de Rusia prin investiţii în energia verde. Nu este exclus ca inclusiv ţinta pentru România să fie crescută, scenariu luat în calcul şi de un studiu al Deloitte, realizat alături de RWEA (Romanian Wind Energy Association) şi RPIA (Romanian Photovoltaic Industry Association).

„Cererea de energie va creşte în ambele scenarii, în linie cu estimările de creştere economică“, se arată în studiul Deloitte. Pentru realizarea acestuia, consultanţii Deloitte au analizat două scenarii, unul în care România va urma propriul Plan de Energie şi Schimbări Climatice şi unul în care ţinta de regenerabile pentru anul 2030 este setată la 45% din totalul producţiei, în linie cu ţinta REPowerEU la nivel european.

Spre exemplu, pe scenariul clasic, cererea de energie la nivelul anului 2030 ar trebui să ajungă la 77 TWh, de la un nivel de 58 TWh în 2020. În scenariul REPowerEU, cererea de energie ar trebui să ajungă până la un nivel de 92 TWh, creşterea mare a consumului fiind explicată prin punerea în funcţiune electrolizoarelor necesare pentru producerea hidrogenului, domeniu în care România se află într-o fază incipientă.

„În ambele scenarii, creşterea consumului de energie va fi acoperită prin investiţii în surse regenerabile de energie şi de gaz natural. Dacă România va merge pe calea REPowerEu va redeveni exportator net de energie“, se mai arată în studiul Deloitte. În ultimii trei ani de zile, România a devenit importator net de energie în contextul în care ţara a mers mai departe cu închiderea centralelor pe cărbuni, dar nu a mai pus în funcţiune nicio unitată nouă de producere a energiei. De altfel, investiţiile în proiectele de energie verde au fost îngheţate de aproape un deceniu prin modificarea abruptă a legislaţiei.

Astfel, dacă lucrurile vor merge pe calea investiţiilor în energia verde, calculele Deloitte arată că România ar putea ajunge la nivelul anului 2030 la o capacitate instalată de 38 GW de la 21 GW în 2020. La acel moment, energia eoliană ar trebui să devină cea mai importantă formă de producere a energiei în România, depăşind energia hidro. Dacă România merge pe Planul Naţional care este mai puţin ambiţios faţă de cel european, România va avea la finalul acestei decade un parc de producţie de 25 GW care nu îi va asigura statutul de exportator net de energie.

Urmează ZF Power Summit 2023
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9005
Diferență: -0,0388
Ieri: 4.9024
Azi: 4.4823
Diferență: 0,4279
Ieri: 4.4632
Azi: 5.4945
Diferență: -0,0382
Ieri: 5.4966
Azi: 4.9076
Diferență: 0,102
Ieri: 4.9026