Debirocratizarea proceselor prin care o companie obţine sprijin de la stat pentru a crea noi locuri de muncă, angajarea în regim part time a pensionarilor care doresc să mai muncească, dar şi răsplătirea miniştrilor şi a angajaţilor din administraţia publică în funcţie de performanţele obţinute sunt doar câteva dintre soluţiile pentru ca România să aibă parte de o creştere economică de 5% pe an propuse de invitatele dezbaterilor HR Insider organizate la finalul săptămânii trecute.
„Ar trebui să existe mai puţine condiţionări în programele prin care statul încearcă să îi ajute pe angajatori. Am vrea să folosim subvenţiile acordate pentru angajarea de tineri absovenţi, dar timpul petrecut pentru realizarea tuturor actelor care să justifice acele angajări reprezenta un cost care făcea ca aceste programe să devină nerentabile. Debirocratizarea şi o flexibilitate mai mare din acest punct de vedere ar putea fi utile pentru stimularea angajărilor“, a spus Ramona Ceacu, HR manager al firmei de consultanţă fiscală şi contabilitate Accace România.
Pe de altă parte, o iniţiativă pentru a ajuta economia României să intre pe o pantă accelerată de creştere ar putea-o avea şi firmele din mediul privat care intenţionează să facă noi angajări. „Angajatorii trebuie să înţeleagă faptul că trebuie regândite aşteptările vizavi de angajaţii aflaţi în pragul pensionării şi că, dacă vrem să beneficiem de capacitatea lor de muncă şi de experienţa lor, trebuie să venim cu programe dedicate lor. Deja ne gândim să facem programe part time pentru această categorie de angajaţi, trebuie să facem şi noi ceva, nu doar să aşteptăm măsuri de la stat“, a spus Andreea Ciulacu, directorul de resurse umane al DB Schenker Rail România.
În opinia Sandrei Jitianu, manager la firma de consultanţă în management Ensight, pentru o îmbunătăţire a situaţiei de pe piaţa muncii care să ducă la o creştere economică semnificativă este nevoie de o creştere a productivităţii.
„Salariile angajaţilor români vor fi mai mari dacă şi productivitatea este mai mare. HR-ul are un rol mare în a ajuta compania să devină mai productivă şi să optimizeze procese. Dacă oamenii ştiu ce au de făcut, dacă îndeplinesc obiectivele şi procesele sunt mai fluidizate, se va ajunge la o productivitate mai mare“, a spus Sandra Jitianu. Ea a mai spus că, deocamdată, companiile străine care investesc în România vin pentru că au un cost de muncă redus, iar dacă angajatorii vor creşte salariile în fiecare an, statul îşi pierde din atractivitate.
„Mulţi analizează anual dacă mai stau în ţară. Iar când costul salarial nu mai devine atractiv, există riscuri mari“, a mai spus Jitianu.
Pe de altă parte, pentru a avea o performanţă economică mai bună trebuie aduse bunele practici din privat şi în sistemul de stat, unde lucrează un sfert dintre angajaţii din economie. Întrebate dacă ar trebui ca miniştrii (care câştigă circa 1.000 de euro net pe lună) şi premierul (care are un salariu de 1.500 de euro net pe lună) să primească salarii mai mari, asemănătoare funcţiilor lor corespondente în mediul privat, invitatele HR Insider au spus că salariile tuturor angajaţilor de la stat ar trebui stabilite în funcţie de obiectivele şi de performanţa fiecăruia.
„Ar trebui să se preia toate practicile folosite în mediul privat, de la evaluarea performanţei angajaţilor până la politicile de remunerare din privat“, a spus Ruxandra Milca, partener în cadrul firmei de training Ascendis.
