Bucureştiul a fost invadat de proiecte rezidenţiale, mai multe ca niciodată, care vor să satisfacă cererea susţinută de creşterile salariale, de programul Prima casă şi de dobânda la lei minimă.
De multe ori, dezvoltatorii din spatele acestor proiecte sunt anonimi, birourile de vânzări evitând să dea informaţii despre aceştia.
În prima perioadă de boom, 2005-2008, înainte de venirea crizei, multe proiecte rezidenţiale au colapsat. Clienţii au pierdut avansul dat, iar adevăraţii proprietari au dispărut, lăsând în urmă companii în insolvenţă. Astfel, cunoaşterea directă a dezvoltatorului ar fi un motiv în plus pentru câştigarea încrederii cumpărătorului.
Carol City Park din zona Parcului Tineretului din Bucureşti, Metalurgiei Park Residence - un şantier de 10.000 de locuinţe din sudul Capitalei, New Times Residence de pe bulevardul Nerva Traian, 21th Residence din zona Politehnicii se numără printre proiectele de locuinţe ai căror dezvoltatori rămân în umbră şi care nu vor să ofere informaţii despre proiectele lor. În proiectele lor, sunt puse la vânzare locuinţe cu preţuri între 75.000 de euro şi chiar 150.00 de euro.
Avocaţii atrag atenţia că numele beneficiarului, al constructorului, al arhitectului trebuie să figureze în mod obligatoriu pe plăcuţa de pe şantier. Lipsa unor informaţii esenţiale ar trebui să-i determine pe clienţi să oprească orice negociere.
„Cred că e ceva în neregulă cu această ocultare. Dacă totul e în regulă, nu înţeleg de ce trebuie să ţii sub secret aceste informaţii. Dacă un proiect de locuinţe eşuează, iar dezvoltatorul bagă firma în insolvenţă, persoanele care au dat avans pentru a-şi rezerva o locuinţă nu au pe cine să dea în judecată şi, astfel, îşi pierd banii. Există câteva condiţii care trebuie respectate, printre care faptul că acei cumpărători, consideraţi parte vătămată, trebuie să facă o plângere prealabilă la scurt timp după data săvârşirii fraudei, însă dacă ei află de intrarea firmei în insolvenţă la un an sau doi, deja e prea târziu“, spune avocatul Gheorghe Piperea.
