Sectoarele unde ma astept la o crestere a volumului de activitate din partea investitorilor olandezi dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana sunt mediul, infrastructura si energia, afirma Marjolyn Van Deelen, directorul departamentului economic si de mediu in cadrul Ambasadei Olandei la Bucuresti.
Pana acum, bancile, serviciile financiare, berea, lactatele, petrolul, transporturile si industria alimentara au fost tintele predilecte ale olandezilor, care duminica 30 aprilie aniverseaza Ziua Nationala a Olandei.
Mai nou, investitorii din Tara Lalelelor s-au orientat catre alte doua afaceri cu mare potential - sectorul imobiliar, la aceasta ora unul dintre cele mai atractive din Europa, si industria hoteliera, cotata si ea cu un mare potential de dezvoltare.
De opt ani de zile, Olanda domina topul investitorilor straini in Romania.
Companiile cu sediul in Olanda ocupa prima pozitie in clasamentul pe tari al aportului de capital strain in societatile romanesti, cu o valoare de 2,191 miliarde euro la finele anului trecut, potrivit datelor prezentate de Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC).
De asemenea, in statisticile BNR privind fluxul de capital strain in Romania olandezii s-au situat in 2004 pe prima pozitie, inaintea austriecilor si a francezilor.
Pe langa corporatiile 100% olandeze de talia Shell, ING, ABN Amro, Heineken, Unilever si Royal Brinkers, Friesland sau Damen, pe piata romaneasca apar si mari investitori, inregistrati in Olanda, chiar daca nu aceasta este tara de origine a capitalului.
Regimul fiscal foarte atractiv a facut insa ca multe dintre corporatiile internationale, indiferent de tara de provenienta a capitalului, sa-si aleaga ca jurisdictie Olanda.
Astfel, pe lista "olandezilor" intra si nume precum grupul petrolier Rompetrol Group BV, producatorul de aluminiu Alro Slatina, businessul din industria de medicamente A & D Pharma, compania din industria tutunului Philip Morris sau operatorul de cablu UPC Romania.
"Dincolo de temerile olandezilor, companiile sunt libere sa-si aleaga tara in care se inregistreaza, in cadrul prevazut de catre legile nationale. Este un obicei foarte comun pentru companii sa se inregistreze in Olanda pentru activitatile lor internationale", mai spune reprezentantul Ambasadei Olandei la Bucuresti. Mai intai investitorii olandezi au venit cu banii fiind urmati de companiile petroliere de bunuri de larg consum, de electronice, iar ultimul val a adus pe piata firme de transport si de logistica.
In Romania, erau la finele anului trecut 2.288 de firme cu capital olandez, potrivit datelor Ambasadei Olandei.
Comertul bilateral indica un plus pentru Romania de 22,37 milioane de euro in 2005. Olanda a importat bunuri, marfuri si servicii de 597 milioane de euro si a exportat la noi in valoare de 575 milioane de euro.
In ultimul an, companiile romanesti si-au majorat livrarile pe piata olandeza la produse minerale cu 220%, produse chimice (cu 34,5%), metale (20,7%).
De cealalta parte, au crescut importurile de vehicule, aeronautica si echipamente de transport (cu 78%), lemn , hartie (57%), mase plastice si cauciuc (cu 45%).
In ultimii ani Olanda s-a implicat puternic in proiecte destinate protectiei mediului.
Un numar de 100 de proiecte, totalizand investitii olandeze din fonduri publice si private de peste 20 de milioane de euro, au fost realizate din anul 1998 pana in prezent in diferite regiuni ale Romaniei cu probleme in domeniul protectiei mediului.
Odata cu intrarea Romaniei in UE, ajutorul dat de Olanda pentru rezolvarea problemelor de mediu se va diminua.
"Romania va deveni cu siguranta mai experimentata in acest domeniu si ne va solicita asistenta din ce in ce mai putin", afirma Marjolyn Van Deelen.
Toate proiectele de mediu care au implicat transfer de know-how si granturi olandeze au fost realizate la initiativa autoritatilor romane, prin intermediul Ambasadei.
"Toate companiile romanesti va trebui sa inteleaga ca desfasurarea unor activitati de productie intr-un mod poluant va costa, intr-un final, mai mult decat ar fi costat luarea unor masuri de protectie a mediului si operarea intr-un cadru nepoluant", adauga oficialul Ambasadei olandeze.
Investitiile in protectia mediului nu trebuie vazute de companii ca niste cheltuieli suplimentare sau extraordinare, ci trebuie incluse in bugetul anual al fiecarei societati, alaturi de cheltuielile cu personalul sau cu plata impozitelor.
Olanda este o tara cu populatie foarte numeroasa raportat la suprafata pe care o ocupa: 16 milioane de locuitori pe o suprafata de cinci ori mai mica decat cea a Romaniei.
Olanda se afla la nivelul marii si in vecinatatea unor importante zone industriale din Germania, toate acestea necesitand o politica de mediu stricta in domeniul apelor.
Statisticile spun ca in prezent mediul inconjurator al Olandei este mai curat decat era in urma cu 30 de ani, cand au fost luate primele masuri antipoluare.
"Au fost facute investitii publice substantiale in proiecte de protectia mediului, alaturi de campanii de educare a populatiei pe aceasta tema. Cred ca aceste lucruri sunt recomandabile si in situatia Romaniei, care are probleme din trecut ce trebuie rezolvate in prezent. In acelasi timp, masurile de protectie a mediului va trebui corelate cu dezvoltarea economica viitoare a tarii, iar educarea populatiei in spiritul respectului fata de mediu este si ea foarte importanta", a apreciat Marjolyn Van Deelen.
Un accent important se pune in prezent si pe productia de energie alternativa in Olanda, mai spune Marjolyn Van Deelen. Principala sursa de energie alternativa este in prezent caldura solara, folosita din ce in ce mai mult de gospodariile particulare.
O alta sursa de energie utilizata este cea eoliana, in conditiile in care raurile sunt toate navigabile, iar din acest motiv nu se construiesc hidrocentrale.
Olanda este foarte activa pe piata romaneasca a emisiilor de dioxid de carbon, unde sunt in derulare mai multe proiecte de modernizare si eficienta energetica dezvoltate in ideea reducerii consumului energetic si a cantitatilor de noxe in atmosfera.
Drumul investitorilor olandezi pe piata romaneasca a fost deschis de catre banci.
Investitorii olandezi au atacat piata romaneasca in mai multe valuri, vizand sectoare strategice.
Astfel, in prima parte a anilor ?"90, ABN Amro si ING Bank si-au lansat propriile operatiuni pe piata bancara din Romania si si-au construit treptat doua pozitii puternice in topul primilor zece jucatori.
Gigantul anglo - olandez Shell a venit in 1992 si s-a extins apoi rapid pe piata petroliera, fiind ani de zile cel mai mare jucator strain de pe piata benzinariilor.
Extinderea rapida i-a costat insa scump, provocand pierderi care in final i-au determinat sa paraseasca piata in 2004 si sa mai ramana numai cu operatiuni pe piata de GPL.
Al doilea val a insemnat intrarea pe piata a companiilor de bunuri de larg consum precum Unilever, Royal Brinkers (industria alimentara) sau Friesland (pe piata lactatelor). La finele anilor ?"90 a intrat si Damen pe piata santierelor navale.
Dupa 2000, olandezii au atacat alte sectoare de marca precum transporturile, logistica, industria hoteliera.
In real estate, a devenit activ Cascade pe piata spatiilor de birouri, un alt investitor - fondul de investitii Middle European Investments cautand oportunitati de achizitii pentru a intra pe piata.
adrian.mirsanu@zf.ro; mihaela.popescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
