Companii

Joaca celor mici a creat în ultimii ani o piaţă de jumătate de miliard de lei

Joaca celor mici a creat în ultimii ani o piaţă de jumătate de miliard de lei

Autor: Cristina Rosca

25.02.2012, 10:43 925

Păpuşile Cătălina, Simona sau Ioana produse la Arad au fost treptat înlocuite de Barbie, Cindy sau Hannah Montana. Nici Superman, Spiderman sau maşinuţele Cars nu lipsesc acum din dormitoarele copiilor, ca să nu mai vorbim de jocurile video care câştigă tot mai mult teren. Anual, românii cheltuie jumătate de miliard de lei pe jucării şi jocuri, iar suma va continua să crească.

"Pentru jucătorii multinaţionali, România reprezintă una dintre cele mai mari pieţe din Europa unde trebuie să fie prezenţi", spun reprezentanţii companiei de cercetare de piaţă Euromonitor. Piaţa de jucării din România ar putea să aibă o creştere anuală de 14% în perioada 2010-2015, fiind astfel statul din Europa Centrală şi de Est cu cea mai rapidă creştere, potrivit unui studiu al Euromonitor. Acest potenţial a fost simţit de mulţi oameni de afaceri, care au mizat pe nevoia de jucării şi jocuri a copiilor pentru a-şi deschide magazine de profil. Unul dintre aceştia este Lorand Szarvadi, fondatorul, directorul executiv şi acţionarul Domo Retail, al doilea jucător din piaţa de electronice, electrocasnice şi produse IT. El mizează şi în acest an pe expansiunea retailerului de jucării Toyplex, care a ajuns la 19 unităţi la nivel naţional. Ultimul magazin al companiei Toy Concept, care operează reţeaua Toyplex, a fost deschis în acest an în Botoşani Shopping Center. Reţeaua, în cadrul căreia Szarvadi este acţionar minoritar, mai deţine magazine în Bucureşti (5) şi în mai multe oraşe din ţară, precum Constanţa, Piteşti, Ploieşti sau Oradea.

Szarvadi anunţa la jumătatea anului trecut că va miza pe expansiunea reţelei de jucării pentru că avea încredere în potenţialul pieţei. Omul de afaceri care a fondat retailerul de electronice si electrocasnice Domo a investit în businessul cu jucării în 2008, ultimul an de boom economic. Deşi consumul a scăzut în fiecare din următorii trei ani, omul de afaceri a continuat să investească în Toyplex, conceput ca un supermarket de jucării, targetul principal fiind copiii din segmentul de vârstă de 3-7 ani.

Iar retailerii încearcă să se uite mai departe de păpuşile Barbie sau maşinuţele cu telecomandă, către produse care să atragă în magazine şi pe părinţii interesaţi de educaţia copiilor. "Pe piaţa locală am observat un trend crescător al vânzărilor în cazul jucăriilor educative, creative. De asemenea, tot mai mulţi cumpără licenţe, respectiv jucării Disney, Cars sau chiar Spiderman, în condiţiile în care filmul urmează să iasă în acest an", spune Flaviu Pastor, directorul de marketing şi relaţii publice al lanţului Diverta, controlat de omul de afaceri Octavian Radu. Lanţul de librării, care numără mai multe zeci de unităţi, a intrat în insolvenţă în 2010, pe fondul scăderii consumului şi a contextului economic dificil. Reprezentantul Diverta mai spune că vânzările de jucării în cadrul lanţului vor creşte în acest an cu 3-6%, în ritm cu piaţa. "Vrem să aducem în magazine produsele în tendinţe, pentru că românii nu se uită doar la preţ, ci caută produsele potrivite pentru copiii lor, care să fie şi de calitate. În această industrie cea mai importantă este siguranţa copilului. Preţul nu este definitoriu", crede Flaviu Pastor.

Mircea Bivolaru, directorul general al companiei de distribuţie jucării Smart Toys, spune la rândul său că achiziţia unei jucării este de fapt o investiţie în propriul copil. "Jucăriile au rol educativ, nu sunt doar o metodă pentru divertismentul copilului timp de câteva ore." El spune că românii ar trebui să adopte această mentalitate şi să meargă pe urmele unor ţări occidentale precum Anglia, care se află pe primul loc în topul nivelului de educaţie.

Mircea Bivolaru mai spune că, cel mai des, când vine vorba de achiziţia de jucării, românii merg în hipermarketuri. "Când merg la cumpărături românii preferă să cumpere din magazinele cu ofertă bogată. Vor să cumpere toate produsele de care au nevoie din acelaşi loc. Mai mult, magazinele specializate nu sunt prea multe pe piaţa locală." Lanţurile mari de hipermarketuri prezente în România au o ofertă bogată de jocuri şi jucării, ele fiind ajutate de spaţiul generos pe care îl au la dispoziţie. "În cazul magazinelor Cora, cele mai vândute jucării sunt pluşurile şi articolele cu promovare TV. Din categoria jocurilor, sunt preferate atât jocurile clasice, pentru întreaga familie, dar şi cele de creaţie, respectiv îndemânare", spune Ana Maria Florea, reprezentantul lanţului de hipermarketuri Cora România, cu afaceri de peste 300 milioane de euro. Ea mai spune că anul trecut vânzările de jucării au înregistrat o creştere de 6% comparativ cu 2010. În contextul în care afacerile Cora au avansat cu doar 1-2%, rezultă că evoluţia segmentului de jucării a avut o performanţă mai bună.

Şi Mircea Bivolaru se aşteaptă la o uşoară creştere a businessului în acest an compativ cu 2011. Deşi recunoaşte că românii sunt afectaţi de contextul economic şi nu ştiu încotro va merge piaţa, el mizează pe o anumită categorie de clienţi. "Cel mai bine vândute jucării vor fi cele mai scumpe, cu preţuri de peste 300 de lei, pentru că această categorie de cumpărători a fost mai puţin afectată de criză."

În acest context, ce se întâmplă cu industria locală care se luptă cu străinii doar prin preţ? Cu doar 34 de angajaţi faţă de 900 de persoane în 1989, fabrica de păpuşi din Arad încearcă să îşi păstreze locul în zona de preţuri mici pe o piaţă dominată de Barbie, Hannah Montana sau Cindy. După mai bine de 60 de ani de activitate, fabrica Arădeanca produce în continuare binecunoscutele păpuşi, cu nume de fete precum Ioana sau Maria, însă s-a orientat şi către jucării personalizate precum Nadia Comăneci pentru a face faţă importurilor care au invadat piaţa după 1989. În prezent, pentru a face faţă condiţiilor de pe piaţă, la fabrica din Arad producţia s-a diversificat, păpuşile reprezentând 50% din total, potrivit ultimelor informaţii. Arădeanca mai produce articole de grădină, precum pitici, Albă-ca-Zăpada, bufniţe, iepuraşi şi urşi koala. Chiar şi în acest context afacerile companiei au scăzut de aproape 20 de ori în ultimul deceniu. Cifra de afaceri din 2010 nu mai atinge nici măcar pragul de un milion de lei, faţă de aproape 14 milioane în urmă cu circa zece ani. Se va întoarce oare roata sau vom începe să producem Barbie de România?