Companii

Mereuta, Centrul Roman de Modelare Economica: "Daca nu revenea productia Dacia, scaderea economica era si mai mare"

Mereuta, Centrul Roman de Modelare Economica: "Daca nu revenea productia Dacia, scaderea economica era si mai mare"

Mediul academic trimite Guvernul sa discute cu barometrul businessului local

16.07.2009, 00:00 123

"Planul ce include 32 de masuri al Guvernului, completat apoi de cele 24 de idei promovate de un partid de la guvernare, sunt toate orientate catre latura de utilizare a PIB. Formarea PIB trebuie sa vina in prim-plan si se realizeaza in principiu din sapte sectoare economice, din industria prelucratoare", explica doctorul in economie Cezar Mereuta, vicepresedinte al Centrului Roman de Modelare Economica.
El exemplifica prin cazul Dacia, aratand importanta crearii de valoare adaugata. In cazul in care Dacia ar fi ramas la un nivel al productiei din primul trimestru (1.085 de automobile pe zi), Mereuta estimeaza ca scaderea economica ar fi ajuns la 9% la finalul lui 2009 fata de o scadere estimata in prezent la 6,2%.
Productia Dacia a revenit odata cu luna aprilie datorita programelor de stimulare a pietelor auto la nivel european, care au ridicat cererea pentru automobilele din segmentul de pret de 10.000 de euro. In prezent 80% din productia Dacia este exportata, primele piete de desfacere fiind Germania si Franta. "Scaderea de doar 6,2% a PIB in acest an se datoreaza numai Dacia, care trebuie acum sa pastreze ritmul de productie. Ford trebuie sa inceapa anul acesta activitatea, iar Guvernul trebuie sa creeze conditii pentru furnizorii lor, in limitele legislatiei europene", spune Mereuta.
Potrivit unui studiu realizat de Mereuta, industria metalurgica, sectoarele de prelucrare a mineralelor, a hartiei, industria chimica si cea textila, dar si sectorul de productie a bunurilor de larg consum, sunt cele care au determinat reducerea PIB-ului, dar ele reprezinta in acelasi timp sectoarele care pot aduce cresterea economica.

Sistem de guvernare prin metode de management privat
Totodata, el propune un nou model de modelare economica, prin trecerea de la un sistem de tintire a indicatorilor economici la un sistem care sa impuna limite de previziune, dupa modelul adoptat de BNR pentru inflatie, cu o predictie pentru doi ani in anumite coridoare de previziune. In plus, comunicarea cu mediul de business reprezinta o premisa de baza pentru limitarea scaderii economiei, prin stabilirea pe baze reale si date din piata a tendintelor de evolutie a sectoarelor cu cea mai mare pondere in PIB.
"Institutul de Statistica trebuie sa construiasca un 'dispecerat' care sa monitorizeze primele 10 companii din codurile CAEN, pe industria prelucratoare. Este suficient pentru inceput. In perioada de criza trebuie sa ne miscam cu metode de management din microeconomie", a declarat Mereuta. ZF realizeaza anual anuarul "Cei mai mari jucatori din economie", care cuprinde analize asupra evolutiei afacerilor primelor zece companii din fiecare sector economic.

Specialistii Guvernului trebuie sa mearga in teren
"Aceste masuri (vezi tabelul - n. red.) nu costa nimic. Pot fi realizate prin initiative legislative, dar necesita dialogul cu mediul de afaceri in teren, nu sa ii cheme la Guvern. Analistii si specialistii guvernului trebuie sa mearga la Mittal, la Dacia, la Ford, sa inteleaga tendintele si sa poata chiar sa inventeze piete noi, dupa cum propune si Kotler (Philip Kotler - profesor in economie considerat fondatorul managementului marketingului - n. red.)", spune Mereuta.
Marii producatori industriali trebuie avuti in vedere de catre Guvern in primul rand datorita aportului procentual la Produsul Intern Brut. Potrivit datelor furnizate de catre profesor, 14.000 de companii din Romania realizeaza 80% din cifra de afaceri a celor 400.000 de companii active.
Mereuta mentioneaza rolul IMM-urilor, care absorb o mare parte a fortei de munca disponibile, dar care se sprijina indirect pe colosii industriali si care trebuie stimulate prin programe de absorbtie de fonduri structurale si de infrastructura. "Asa poate fi stimulata infiintarea de IMM-uri in mediul rural, in sectorul de prelucrare rurala. Se face apoi si o legatura intre agricultura si industria alimentara, iar economia se poate organiza pe partea de creare de valoare adaugata", a mentionat Mereuta.

Second-hand
Studiul profesorului in economie abordeaza si problema produselor second-hand, in sensul limitarii accesului acestora pe piata locala, devenita o piata saturata de produse uzate.
"Eu am convingerea ferma ca vremea second-hand a trecut in Romania. Problema complicata este ca ne trebuie oameni destepti care sa vada ce se intampla in Uniune si sa aplice si la noi aceste masuri." Mereuta explica apoi cazul Japoniei, care limiteaza importurile de produse second-hand respectand acordurile internationale de comert prin aplicarea unor standarde ridicate de calitate la care trebuie sa se ridice aceste produse.

Sapte sarcini pentru guvern

1. Organizarea unei discutii de catre Comisia de Prognoza si alti delegati ai Guvernului cu reprezentantii Mittal Steel in Romania, Alro Slatina si Oltchim Rm. Valcea pentru analiza pietelor.
2. O discutie similara organizata cu conducerea Automobile Dacia pentru a se obtine informatii referitoare la dinamica productiei pe anul acesta si evaluarea probabilitatii de mentinere a pozitiei de lider al tendintelor pozitive.
3. O discutie cu conducerea intreprinderii Ford Craiova pentru a se evalua impactul pornirii acestei capacitati de productie asupra productiei industriei prelucratoare in anul 2009.
4. Initierea de catre INS a unui sondaj statistic referitor la Topurile 10 (dupa cifra de afaceri) la nivel de agenti economici pe diviziuni CAEN privind prognoza productiei industriale pe anul 2009 fata de anul 2008.
5. Organizarea de catre Guvern a unei discutii de fond cu Federatiile Patronale din industria textila si incaltaminte, cu elaborarea unor masuri de sprijin.
6. Pe langa programele de constructie a autostrazilor, dezvoltarea unor actiuni concrete de reparare a drumurilor judetene, a podurilor metalice, in vederea dezvoltarii prioritare a turismului rural.
7. Demararea programelor de constructie a surselor de energie regenerabila (microhidrocentrale si energie eoliana)

Care ar putea fi urmarea

1. Orientarea organismelor guvernamentale, BNR, INS, Guvern, dupa mediul privat de business pentru a surprinde realitatea pietei.

2. Mentinerea ritmului de productie al Dacia. In cazul revenirii la ritmul dinainte de 30 aprilie PIB-ul se poate reduce cu 9% fata de estimarea de 6% in prezent.

 

3. Stabilirea demersurilor necesare ce trebuie luate de Guvern, in limita legislatiei europene, pentru instalarea furnizorilor Ford.

 

4. Din analiza INS se pot stabili reperele de evolutie pentru fiecare industrie, asimetria cotelor de piata ale celor 10 companii fiind concludenta.

 

5. Sprijin efectiv pe directia de marketing si inasprirea controalelor calitatii produselor second-hand din partea OPC.

 

6. Dezvoltarea IMM-urilor, cu rol incontestabil din punct de vedere al fortei de munca ocupate, si promovarea prelucrarii rurale a produselor cu realizarea unei legaturi intre agricultura si industria alimentara.

7. Crearea unor noi piete, precum cea a energiei eoliene bazata pe proiectele din Dobrogea, prin implicarea guvernului in relatia dintre producator si utilizatorul energiei (exp. Mittal).
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO