• Leu / EUR4.9479
  • Leu / GBP5.5370
  • Leu / USD5.1794
Companii

Ministerul Finanţelor justifică amânarea măsurii prin care părinţii puteau primi bani pentru grădiniţă sau creşă: Facilitatea de 1.500 lei deductibili pentru cheltuielile de creşă sau grădiniţă poate genera un impact asupra veniturilor bugetare de 4,5 miliarde lei pe an

Ministerul Finanţelor justifică amânarea măsurii prin care părinţii puteau primi bani pentru grădiniţă sau creşă: Facilitatea de 1.500 lei deductibili pentru cheltuielile de creşă sau grădiniţă poate genera un impact asupra veniturilor bugetare de 4,5 miliarde lei pe an

Autor: Ramona Cornea

23.03.2021, 09:30 278

Ministerul Finanţelor vine să justifice propunerea de a suspenda măsura prin care angajatorul putea deduce din impozit, în limita a 1.500 lei, cheltuielile cu creşa sau grădiniţa ale angajatului şi spune că această facilitate poate genera un impact asupra veniturilor bugetare de 4,5 miliarde lei pe an.

”Conform estimãrilor ulterioare ale Ministerului Finanţelor, mecanismul actual de scãdere a plafonului fiscal de 1.500 lei/lunã pentru fiecare copil din impozitul pe profit datorat poate genera, la nivelul anual, un impact estimat asupra veniturilor bugetare de 4,5 miliarde lei, ceea ce ar presupune o creştere a deficitului bugetar cu 0,4 pp, pânã la 7,56% din PIB, cu impact atât din perspectiva spaţiului fiscal restrâns determinat de mãsurile curente de susţinere şi stimulare economicã pe fondul pandemiei Covid-19, cât şi din perspectiva procedurii de deficit excesiv în care se aflã România, ajustarea fiscal-bugetarã fiind o condiţie necesarã pentru accesarea fondurilor alocate ţãrii noastre din Mecanismul pentru Redresare si Rezilienţã”,  a transmis Ministerul Finanţelor.

Mai mult, Legea nr. 239/2020 a fost adoptatã fãrã a fi precizate sursele de finanţare pentru mãsurile fiscale instituite şi fãrã a prezenta niciun fel de estimãri asupra impactului bugetar la momentul adoptãrii, afirmă ministerul.

Motivele pentru care noile reguli fiscale referitoarea la educaţia timpurie s-au dovedit insuficiente pentru a permite aplicarea, definite de Ministerul Finanţelor, sunt următoarele:

♦ Nu sunt definite categoriile de unitãţi eligibile care oferã servicii de educaţie timpurie, conform legislaţiei în vigoare, în condiţiile existenţei unei multitudini de categorii furnizori de educaţie timpurie (ex.: unitãţi alternative de învãţãmânt: Montessori, Waldorf, „after-school”-uri, cluburi ale copiilor etc.), cu forme diferite de organizare juridicã (ex.: asociaţii, fundaţii, societãţi);

♦ Nu sunt precizate categoriile de cheltuieli eligibile pentru acordarea stimulentului fiscal, în condiţiile în care în practicã existã o multitudine de categorii de servicii furnizate pentru educaţie timpurie;

♦ Nu este prevãzutã modalitatea de suportare/decontare de cãtre angajator a cheltuielilor cu educaţia timpurie şi nici documentele justificative corespunzãtoare;

♦ Nu este specificatã modalitatea de fracţionare a plafonului de 1.500 lei/copil între angajatorii pãrinţilor si/sau între angajatorii aceluiaşi pãrinte;

♦ Nu este prevãzutã modalitatea de calcul pentru plafonul creditului fiscal, în corelaţie cu perioada de calcul/declarare a impozitului pe profit (trimestrial/anual); cazul angajatorilor care înregistreazã pierdere;

Mãsurile fiscale instituite de Legea nr. 239/2020 au un caracter discriminatoriu prin raportare la diferite categorii de angajaţi care au alţi angajatori decât persoanele juridice plãtitoare de impozit pe profit, cum sunt: plãtitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, plãtitorii de impozit specific unor activitãţi sau instituţiile publice, precum şi în cazul angajatorilor care obţin venituri din activitãţi independente, cum ar fi: profesii liberale, persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale.

O altã problemã legatã de aplicarea mãsurilor fiscale instituite de Legea nr. 239/2020 se referã la faptul cã atât taxa pe valoarea adãugatã, cât şi accizele sunt impozite indirecte reglementate la nivelul Uniunii Europene prin directive care sunt obligatorii pentru toate statele membre şi în cazul acestora nu se pot acorda alte facilitãţi fiscale decât cele prevãzute în mod expres de respectivele directive.

Scãderea cheltuielilor cu educaţia timpurie din taxa pe valoarea adãugatã datoratã sau din accizele datorate contravine regulilor de funcţionare a acestor impozite, astfel cum sunt stabilite de legislaţia europeanã în domeniu. Potrivit art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, republicatã, ca urmare a aderãrii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementãri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziþiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. În acelaşi timp, Parlamentul, Preºedintele României, Guvernul şi autoritatea judecãtoreascã garanteazã aducerea la îndeplinire a obligaþiilor rezultate din actul aderãrii

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9479
Diferență: 0,085
Ieri: 4.9437
Azi: 5.1794
Diferență: 0,8077
Ieri: 5.1379
Azi: 5.5370
Diferență: -0,2576
Ieri: 5.5513
Azi: 5.2155
Diferență: 0,3869
Ieri: 5.1954