"Din experienta crizelor precedente, industria aeronautica esteunul din barometrele principale ale evolutiilor macroeconomice.Asadar, in masura in care economia va pasi pe o curba ascendenta,unul dintre primele sectoare in care se vor resimti efectele va fiindustria transportului aerian", spune Petrov.
Cifrele anului trecut nu arata tocmai incurajator pentruCarpatair. Cifra de afaceri si numarul de pasageri s-au intors lanivelul din 2006, de dinaintea boom-ului pietei de aviatie. Insapentru Nicolae Petrov e doar o alta etapa: in urma cu 15 ani,intr-un climat economic cel putin nefavorabil, pilotul moldoveanpunea bazele unei companii aeriene, iar in urma cu zece ani, candefectele crizei prin care a trecut Romania la sfarsitul anilor 90inca se simteau profund, Petrov lansa brandul Carpatair. Nu eraprima tentativa de infiintare a unei companii aeriene private inRomania si nici prima lui tentativa nu era, dar Carpatair a fostsingura initiativa care a rezistat pe piata. Acum, Carpatair aimplinit zece ani si fondatorul lui il considera inca o partidafoarte buna.
Atat de buna incat, cand nu e ocupat cu strategiile anticriza,Petrov se gandeste si la cum ar fi sa mai cumpere din actiunile dela minoritari.
De fapt, spunand asta, fondatorul Carpatair infirma zvonurilecare au circulat in piata despre vanzarea unui pachet de actiunidin companie: "Zvonurile circula mereu. Pentru moment structuraactionariatului Carpatair 
este aceeasi din 2000 incoace: 51% actionariat roman si 49%actionariat elvetian. Personal, consider ca momentul actual nu esteunul prielnic pentru exit, iar eu imi doresc sa pastrez aceastastructura de actionariat neschimbata pe o perioada cat mailunga".
Chiar si in alte conditii, Petrov considera insa ca exitul artrebui sa mai astepte: "Avand in vedere ca sunt fondatorul acesteicompanii si ca motivatia care m-a condus in toti acesti ani a fostcea pur profesionala, este normal sa consider ca la cei 15 ani aiproiectului si cei 43 ai mei este inca prematur sa ma gandesc lareducerea participarii si a angajamentului personal. Din contra,intentiile mele s-ar indrepta mai degraba spre cumpararea deactiuni, deoarece cred in ceea ce fac si in sansele de reusita alecompaniei pe care o conduc".
Sansele de reusita sunt legate insa acum de modul in carecompania va sti sa beneficieze de urmatorul val de crestere apietei de aviatie. Primul pas ar fi revenirea companiei la momentuldecembrie 2008, cand Carpatair raporta afaceri de 93 de milioane deeuro, din care 5% profit, si 670.000 de pasageri. 2009 s-a terminatcu afaceri cu 30 de milioane de euro mai mici, fara profit, si cuputin peste 500.000 de pasageri. Scaderea companiei cu hub-ul laTimisoara a fost insa in linie cu intreaga piata locala - prin astaintelegand toate afacerile din aviatie, indiferent de model debusiness, dar si cele conexe, precum turismul sau hotelurile."Intreaga piata de profil a scazut in ultimul an cu 25-30%, iarrevenirea la acelasi nivel de la care a inceput scaderea va dura cusiguranta mai mult de un singur an", spune Tinu Sebesanu,directorul companiei de consultanta Trend Hospitality.
Nicolae Petrov are propriile calcule: spune ca deja a proiectatpentru 2010 un business plan care a luat in considerare "o cresterelimitata fata de 2009, bazandu-ne pe redresarea economiilorprincipale din vestul Europei, zona pe care suntem prezenti".
Perioada dintre scaderea de anul trecut si cresterile de pesteun an sau doi este vazuta de multi oameni de afaceri ca oportunapentru castigarea de cota de piata. Asa ca Nicolae Petrov a intratintr-o cursa contra cronometru pentru ocuparea cotelor de piatavacantate in 2009 de criza economica. De fapt, strategia sa mergeacum pe mai multi piloni, prioritare fiind acum ocuparea a cat maimulte rute pe care exista cerere si castigarea de cota pe zborurilecu plecare din Bucuresti.
A trecut aproape jumatate de an de cand Carpatair s-a instalatsi la Bucuresti. Operatorul aerian cu baza la Timisoara mai zburasein anii anteriori pe Otopeni, conectand capitala cu hub-ul sau dela Timisoara. Din toamna insa, Carpatair a decis ca trebuie saopereze zboruri din Bucuresti, de unde a inceput sa zboare directcatre Italia. Dar luna mai 2010 va fi speciala din punctul acestade vedere. In mai va fi lansata si baza operationala de laBucuresti, alaturi de cea de la Craiova, iar Carpatair va deveni"cu acte in regula" cel mai mare operator aerian pe destinatiiledin Italia.
Miza nu e mica deloc: catre Italia s-au indreptat anul trecutpeste 23% dintre zborurile care au plecat din Romania si tocmai dinacest motiv cei mai multi operatori se lupta pe cucerirea unei cotecat mai importante din aceasta piata. Din mai, odata cu lansarea ainca patru curse din Bucuresti catre Italia (Venetia, Milano,Verona si Bolonia), Carpatair va avea 164 de zboruri saptamanaledin Romania catre Italia (88 din Timisoara, 48 din Bucuresti si 8din Craiova) - in competitie fiind cu Blue Air, care are 63, cuWizz Air - care are 61, dar si cu Alitalia si TAROM - cu 60,respectiv 28. Carpatair conduce intr-adevar ca numar de curse, daropereaza cu avioane mai mici decat Blue Air, Wizz Air sau TAROM(care folosesc in general Boeing 737, cu cel putin 125 de locuri),asadar numarul pasagerilor ar putea fi de asemenea important.
Asadar, desi suprematia pe zborurile catre Italia a fost in sineun scop, acesta face parte dintr-o strategie pe termen mediu, careprevede pentru Carpatair trei baze operationale in Romania, dar siatragerea a cat mai multi pasageri de la est de Romania pe care saii transporte catre Vest. Daca prima parte a planului va fi bifatacu incepere din luna mai - cand Carpatair va avea trei bazeoperationale in Romania (TAROM are baza doar la Bucuresti, Blue Airla Bucuresti, Bacau si Sibiu, iar Wizz Air la Bucuresti, Timisoarasi Cluj)-, a doua parte a planului a fost incetinita de crizaeconomica.
"In 2009, am inaugurat un numar redus de destinatii data fiindconjunctura economica", spune Petrov, care avea, in urma cu doi ani- cand a acordat primul sau interviu pentru presa de business, inBUSINESS Magazin - asteptari mari de la piata ucraineana, de undespera sa transporte cat mai multi pasageri pe rutele spre Italia siGermania prin hub-ul de la Timisoara: "Ucraina este o piata de mareinteres pentru Carpatair si din acest motiv noi ne-am focalizatdestul de mult atentia pe aceasta tara, prima noastra incursiunefiind in 2006, prin deschiderea zborului L'viv-Timisoara, care afost urmat de Odessa in anul 2008 si de Cernauti in 2009". DacaOdessa era, la finele anului 2008, o ruta cu grad de ocupare de 69%la sase frecvente saptamanale, vestile dinspre Kiev nu au fost lafel de bune. Zborul direct Bucuresti-Kiev lansat in vara anului2008 a avut parte de un start foarte bun, insa a fost suspendat in2009. Zborul catre Kiev nu a fost singura victima Carpatair acrizei: in Grecia, operatorul a renuntat la destinatiaThessaloniki, dar a pastrat deocamdata Atena, cu rezerva ca urmeazaun "an care s-a anuntat deja destul de greu pentru economiaGreciei".
CEO-ul Carpatair simte insa ca a rezistat destul de bine crizei.Nu a fost singurul nevoit in 2009 sa isi reajusteze operarea, camtoate companiile aeriene resimtind destul de dur impactul crizeieconomice. Conform IATA, peste 500 de rute din intreaga lume aufost sistate anul trecut, iar pierderile companiilor aeriene in2009 au ajuns, la nivel global, la 11 miliarde dolari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
