Complexul Energetic Turceni, cea mai mare termocentrală din România, a pus în funcţiune săptămâna trecută un proiect de 220 de milioane de euro, o instalaţie de desulfurare, acest tip de investiţii fiind obligatorii pentru toate unităţile termo locale pentru a se încadra în normele de mediu impuse la nivel european.
Tot CEN Turceni este deocamdată singura termocentrală din România care are în derulare un proiect de circa un miliard de euro pentru captarea şi stocarea CO2-ului, având şanse semnificative de a obţine o finanţare europeană pentru jumătate din suma necesară.
"Au muncit circa 750 de persoane pentru realizarea instalaţiei de desulfurare, dintre care 500-550 au fost active pe şantier", a spus Octavian Graure, directorul general al CEN Turceni.
Contractorul general al acestei lucrări a fost compania Austrian Energy & Environment, iar banii au venit printr-un împrumut pe care unitatea din bazinul Olteniei l-a semnat în 2005 cu Banca Japoniei pentru Cooperare Internaţională, producătorul de energie punând la rândul său o sumă mică din fonduri proprii.
"Aceasta este o soluţie pentru dezvoltarea durabilă a energiei în România", a spus Claudiu Stafie, secretar de stat în Ministerul Economiei, dar care nu a mai ştiut nici la cât se ridică necesarul de investiţii de mediu pentru restul unităţilor termo, nici care vor fi primele care se vor închide din lipsa banilor pentru aceste proiecte obligatorii.
Gipsul de la Turceni, într-o fabrică Lafarge
Deşi numărul de locuri de muncă formate în urma proiectului de desulfurare nu este unul semnificativ, instalaţia fiind automatizată, investiţia de 220 de milioane de euro realizată de CEN Turceni a atras însă şi bani pe orizontală.
De exemplu, francezii de la Lafarge au terminat prima fază dintr-o unitate de producţie, amplasată în spatele termocentralei, care va folosi gipsul rezultat în urma procesului de desulfurare.
"Investiţia se ridică la circa 70 de milioane de euro şi prima fază din aceasta este deja finalizată. La terminarea construcţiilor fabrica va genera 400 de locuri de muncă", a spus Ion Iordache, primarul din Turceni.
Un alt proiect care are în vedere producerea de energie curată, care este dezvoltat de CEN Turceni alături de Romgaz şi Transgaz, este cel al construirii unui depozit de un miliard de euro pentru stocarea şi captarea dioxidului de carbon emis de centrală în procesul de producţie a energiei electrice.
Pe locul 2 din opt
Dioxidul de carbon, care în mod normal ar fi eliberat în atmosferă de către CEN Turceni, ar urma să fie captat în anumite instalaţii, transportat prin reţelele Transgaz şi îngropat la mari adâncimi într-un depozit de stocare. Proiectul este unul demonstrativ şi tocmai de aceea nu se va face fără finanţare europeană, în contextul în care costurile pentru dezvoltarea acestuia s-ar putea ridica la un miliard de euro. Banii europeni ar trebui să asigure jumătate din acest necesar de investiţii. România deja a depus documentaţia la Banca Europeană de Investiţii, la finalul competiţiei urmând a fi selecţionate doar 8 proiecte din cele 13 depuse în total, potrivit celor mai recente informaţii disponibile.
"Potrivit informaţiilor pe care le avem, Getica (numele proiectului din România) ocupă locul 2 dintre cele 8 proiecte care urmează a fi alese", a spus Dan Gheorghiu, preşedinte, director general al Institului de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE), una dintre instituţiile implicate în acest proiect.
Acest gen de proiecte de mediu reprezintă de fapt un cost pentru CEN Turceni, pentru că alimentarea noilor instalaţiilor se face cu energia produsă de companie. În loc să iasă cu acea electricitate pe piaţă, CEN Turceni o foloseşte intern şi astfel este mai puţin eficient.
Pe de altă parte însă, astfel de proiecte sunt obligatorii în ceea ce priveşte respectarea cerinţelor de mediu, fără realizarea acestora unităţile termo având toate şansele să se închidă.
Peste jumătate din energie venea ieri din termocentrale
În România peste 52% din toată energia produsă ieri era bazată pe cărbuni, un reactor al centralei de la Cernavodă fiind închis din cauza unei defecţiuni, întreaga centrală fiind de altfel ameninţată cu închiderea din cauza secetei.
Energia hidro scăzuse la doar 17%, la jumătate faţă de anul trecut, tot din cauza lipsei de precipitaţii, vechile termocentrale devenind astfel pilonul de bază pentru acoperirea consumului. Mai mult, dacă gazele şi petrolul mai ajung circa 15 ani, iar proiectul reactoarelor 3 şi 4 a suferit amânare după amânare, cărbunii ajung pentru sute de ani. În acest context, energia termo este o sursă de care piaţa locală nu se poate lipsi, continuarea investiţiilor de mediu fiind obligatorie pentru supravieţuirea centralelor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
