"Nu ştim dacă cifra e reală sau nu, dar e evident pentru toatălumea că circulă bani nefiscalizaţi. Sunt de acord că sunt mulţibani." Cristian Vlădescu, preşedintele Comisiei Prezidenţialepentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din domeniul SănătăţiiPublice, susţine că banii circulă pe trei paliere: dinspre pacientcătre medic, dinspre companiile farmaceutice către medici şidinspre companii către personalul administrativ, iar "ordinea demărime e de fapt inversă".
Chiar raportul asumat de Ministerul Sănătăţii constată căplăţile informale limitează şi îngreunează accesul la diferiteservicii spitaliceşti, această practică acţionând în multe cazurica o metodă de raţionalizare de facto a serviciilor medicaleoferite. George Haber, fostul preşedinte al Societăţii Naţionale aMedicilor de Familie, spune că plăţile pacienţilor către medici nusunt o problemă cât timp vin din semn de recunoştinţă:"Condiţionarea actului medical de cererea unor stimulente esteinacceptabilă, însă există cazuri în care se întâmplă". În viziuneamedicului, noul sistem de coplată, prin care pacienţii se vor vedeanevoiţi să plătească pentru consultaţiile oferite de medic, nu vareuşi să asigure reducerea plăţilor informale din spitale, cieventual să mai aducă fonduri suplimentare pentru unităţile detratament. Practic, presiunea asupra pacientului va creşte, iar înacest scenariu e greu de spus dacă îşi va mai putea permite săplătească. Desigur, aşa cum arată studiul Băncii Mondiale, şitradiţia joacă un rol important în oferirea stimulentelor şi,probabil, va fi greu să se renunţe la ea.
Potrivit raportului Ministerului Sănătăţii privind StrategiaNaţională de Raţionalizare a Spitalelor, opinia generală este cămajoritatea personalului sanitar dă impresia, mai mult sau maipuţin explicit, că aşteaptă plata unei sume suplimentare pentruprestarea serviciilor medicale. În multe cazuri, această"aşteptare" este arătată treptat, începând cu vaga sugestie şiajungând chiar la refuzul de a presta serviciul în cauză. Aceastapoate să fie una dintre explicaţiile pentru care unii pacienţi dinsecţiile de chirurgie pot rămâne în spital pentru un episod completde internare, dar fără a fi operaţi. "Medicilor care nu practicăasemenea metode nu le vine să creadă existenţa acestui fenomen şineagă cu vehemenţă existenţa lui", se mai precizează îndocument.
O altă latură a plăţilor informale vine din partea companiilorfarmaceutice către medici şi are în vedere prescrierea anumitorproduse farmaceutice în detrimentul altora. Şi câtă vreme înRomânia un medicament din trei vândute anual este original (aflatsub protecţia unui brevet), însă valoric ponderea totală a acestuitip de medicamente este de aproape trei sferturi din piaţă, cu multpeste media din alte ţări din Europa Centrală şi de Est, bătăliaeste tot mai mare.
După mulţi ani în care am devenit bolnavi de originalitate, noulsistem de compensare avantajează produsele generice, compensându-sepractic cel mai ieftin medicament din fiecare arie terapeutică."Presiunea companiilor de medicamente originale asupra medicilor vacreşte în mod cert, iar marii jucători au contraargumentesuficiente pentru a putea anihila slăbiciunile noilor grile", spuneGeorge Haber. Medicul anticipează că, cel mai probabil, vor creştedonaţiile către spitale, ceea ce e de acceptat dată fiind situaţiadificilă pe care o traversează, urmărindu-se ca medicii să rămânăîn minte cu numele respectivelor produse şi să le prescrie maideparte.
O schimbare de nuanţă o aduce preşedintele Colegiului Medicilordin România, profesorul Vasile Astărăstoae, care spune că plăţiledin partea companiilor se fac legal. "Producătorilor mari le e greusă lucreze cu bani negri, pentru că sunt supuşi unui audit.Codurile etice au fost făcute de companii ca să se protejeze."Astărăstoae scoate în faţă numărul mare de circa 41.000 de mediciprescriptori, astfel că "e greu să-i plăteşti pe toţi". Ca să numai apară asemenea discuţii, CMR intenţionează ca toţi mediciisă-şi prezinte în viitor declaraţiile de interese. Astfel, "dacăfirma Roche m-a sponsorizat, sunt foarte prudent să prescriuprodusele companiei fără să am acoperirea necesară". Întrebat dacămedicii ar deveni brusc sinceri ca urmare a iniţierii unui asemeneaproiect, şeful CMR spune că sancţiunile deontologice, care mergpână la suspendarea dreptului de liberă practică, i-ar face peaceştia mai transparenţi. "Cât despre companii, e inexplicabil dece ministerul nu redă un cod etic care să facă lumină în sistem. Uncod care să se aplice pentru toată lumea."
Problema mai mare în ce priveşte plăţile informale e peformatorii de opinie, Astărăstoae vorbind despre cazuri în carespecialişti de renume din domeniul medical prezintă acelaşi produs,cu aceeaşi substanţă activă , dar de la două companii diferite,ambele fiind "excepţionale".
Stephen Stead, CEO şi preşedinte al LaborMed, producător demedicamente generice (produse cu acelaşi efect terapeutic, dardisponibile la un preţ mai mic), observă că mediul legislativ depână acum a permis o presiune uriaşă de a folosi medicamentescumpe: "Producătorii de originale fac presiuni asupra medicului,farmacistului şi pacientului pentru că au mai mulţi bani decheltuit. Le promovează mai eficient". Întrebat cum se numeşte oasemenea practică, Virgil Păunescu, consilier la Departamentul deSănătate Publică al Preşedinţiei României, răspunde: "Bunmarketing". Stephen Stead spune că dacă producătorul de genericeurmăreşte să aibă un produs competitiv ca preţ, nu îşi mai permitesă cheltuiască astfel de sume (precum companiile de originale)pentru promovare. "Din partea Casei începe să se vadă o schimbare,nu neapărat din cauza presiunilor industriei, ci pentru că baniis-au terminat", rezumă managerul.
Fireşte, originalii se apără: "Din punct de vedere valoric,rapoartele Asociaţiei Europene de Generice ilustrează că în Româniase consumă generice destul de mult faţă de alte ţări", spune SorinPopescu, reprezentantul Asociaţiei Producătorilor Internaţionali deMedicamente din România, care grupează 22 de companii demedicamente inovatoare. Popescu dezminte, aşadar, orice fel delegătură a producătorilor privind plăţile informale care se faccătre personalul medical.
"Plăţile care se fac dinspre industria farmaceutică spre actoriidin industrie nu sunt plăţi informale, ci formale, prin contractepentru servicii de cercetare pentru care se plătesc impozite."
Oficialii ARPIM spun că au propus factorilor decizionali ca acelcod etic al companiilor originale, care "limitează la maximumaceste plăţi informale", să fie impus la nivelul întregii industriifarmaceutice.
Dan Zaharescu, preşedintele ARPIM, susţine că singurul lucru pecare îl fac producătorii se referă la un proces de educaţiemedicală continuă care este asigurat de companiile farmaceuticeprin aceste contracte. Sau prestări de servicii care sunt făcute decătre cadre didactice universitare care analizează şi careconferenţiază pe teme legate de o anumită medicaţie.
Noul sistem de compensare vrea să schimbe tendinţa de a prescrieîn exces originale, iar cei de la ARPIM spun: "Oficialii Casei deAsigurări au făcut nişte grupe terapeutice, «zicem că e bine aşa»,molecula asta aici, asta singură, asta împreună, fără niciun fel decriterii, care până la urmă pot să producă probleme pe piaţaconcurenţială".
Ce spune Concurenţa
Sensibilitatea este ridicată, iar taberele extrem de vehemente.Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei (CC),susţine că, pornind de la un caz evaluat recent, instituţia pe careo conduce a recomandat Ministerului Sănătăţii să vină cu oprecizare care să arate care e limita sumelor şi care sunt tipurilede cheltuieli pe care firmele farmaceutice le pot face pentrupregătire sau alte plăţi făcute personalului medical. "Vom reluasubiectul când terminăm investigaţiile pe domeniul farmaceutic", amai precizat şeful CC.
Raportul Ministerului Sănătăţii mai relevă faptul că tipurisimilare de practici "pot şi par să afecteze majoritateaachiziţiilor din sectorul spitalicesc, incluzând, pe lângămedicamente, şi materialele sanitare, reactivii şi consumabilele delaborator, alimente, lucrări de modernizare sau de întreţinere,diferite prestări de servicii". Obligarea spitalelor, ca instituţiipublice, să realizeze aceste achiziţii în principal prin sistemulelectronic de licitaţii "nu a eradicat aceste practici, ci le-aconferit noi valenţe, mai elaborate": mass-media citează cazuri despecificaţii tehnice elaborate de către comisiile tehnice delicitaţii "«cu dedicaţie» pentru anumite firme, realizarea deachiziţii directe de la anumiţi furnizori sub pretextul unorsituaţii de aşa-zisă urgenţă, descalificarea pe criterii subiectivea ofertanţilor cu oferte mici în favoarea celor «agreaţi», cupreţuri mai mari".
Citiţi mai multe despre plăţile informale din sistemul sanitarîn numărul din această săptămână al revistei BUSINESS Magazin.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
