• Leu / EUR4.9417
  • Leu / GBP5.7906
  • Leu / USD4.6288
Retail&Agrobusiness

ZF Live. George Bădescu, directorul executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale: Modul în care a fost redactată „legea supermarketurilor“ produce confuzie. Nimeni nu contestă că produsele româneşti trebuie să fie prezente în raft

Autor: Bianca Dorobanţu

22.02.2017, 20:00 265

Definiţia lanţului scurt de aprovizionare, a produselor proaspete, dar şi modul în care „se numără“ la raft produsele româneşti şi cele străine generează dificultăţi în aplicarea legii.

Problema principală a legii care le impune retailerilor să expună la raft 51% produse agroali­men­tare provenite din lanţul scurt de aprovizionare este legată de modul în care a fost redactată, de natură să creeze confuzie, nu de principiul legii în sine, susţine George Bădescu, directorul executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România – AMRCR.

„Nu principiul este problema de care ne lovim, ci modul în care a fost redactată legea, producând confuzie sau ridicând probleme. (...) Noţiunea lanţului alimentar scurt a fost preluată pur şi simplu din texte care definesc po­litica agricolă comună, dar această no­ţiune apare de exemplu şi în alte docu­mente, în codul de dezvoltare rurală din Franţa“, a spus directorul AMRCR, invitat la ZF Live.

„Legea supermarketurilor“, denumită oficial Legea nr. 150/2016 pentru modifi­carea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimen­tare, a fost promulgată în vara anului trecut, ducând la proteste ale retailerilor. Acum, Ro­mânia a intrat în prima etapă a unei pro­ceduri de infringement, odată ce Comisia Euro­penă a cerut recent României să modi­fice această lege, pe motiv că ar încălca prin­cipiul liberei circulaţii a mărfurilor în UE.

George Bădescu spune că în supermar­ke­turi produsele româneşti depăşesc de multe ori 51%, iar impunerea prin lege a unui procent de alimente româ­neşti care să se regăsească la raftul retai­lerilor ar putea încălca standarde legate de calitatea produselor.

„Noi am spus mereu că această lege nu este una funcţională în structura ei, nu a fost vorba în a ne opune, a avea ezitări, dubii, produsele româneşti trebuie să fie prezente acolo, numai că impunerea unui procent ar putea genera anumite dificultăţi, ca să nu spun anumite vulnerabilităţi. Ne aflăm în sectorul FMCG, caracterizat printr-o dinamică mare, dacă vorbim de alimentele asociate cu producţia micilor fermieri de la care pornise ideea iniţială a acestei legi, am putea vorbi de o sezonalitate care are legătură cu clima, putem vorbi de alte aspecte care sunt greu controlabile.“

Totodată, nici definiţia lanţului scurt de aprovizionare nu este suficient de clară, fiind interpretabilă. Lanţul scurt alimentar presupune ca legumele, carnea, fructele, mierea, ouăle şi produsele lactate să fie achiziţionate de retaileri printr-un lanţ de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajaţi în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică locală.

Un alt aspect problematic al „legii supermarketurilor“ este definiţia care a fost dată produselor proaspete, legată de termenul de plată, care a scăzut de la 30 de zile la şapte zile calendaristice. „Mai este şi modul în care este definit produsul proas­păt, definiţie care nu conţine o listă a produselor, ci se referă la modul în care pro­dusul proaspăt se obţine. Ne-am trezit că au venit producători de vin, cafea, orez, zahăr, ca să ne spună că şi produsele lor, con­form acelei definiţii, se înscriu în termenul de plată de şapte zile. Să ne ima­ginăm un hipermarket care are 60.000 de produse, începând cu a doua zi să facă aceste plăţi la şapte zile, acesta având o anumită plani­fi­care, iar anumite produse au un termen de vala­bilitate mai mare. Te trezeşti în postura în care procesatorul spune că tre­buie să-i plă­teşti la şapte zile, dar poate nu te-ai încadra în această definiţie. Retailerii au plătit, pentru a nu se expune în litigii.“

Directorul executiv al AMRCR subli­niază, astfel, că legea a produs nemulţumiri în rândul producătorilor locali, iar astfel a creat o relaţie antagonică între retaileri şi pro­ducători.

„De multe ori micii produ­că­tori sunt confruntaţi cu probleme foarte mari, mulţi au luat credite, s-au angajat în inves­tiţii, resimt că lucrurile merg greu, aştep­tările lor legate de vânzarea produ­se­lor nu s-au materializat la perioada pe care o anticipau, atunci ei se confruntă cu greutăţi în acest fel.“

În acelaşi timp, odată cu creşterea spaţiului de vânzare alocat retailerilor, ar trebui să crească şi producţia, adică numărul de animale.  „Mă întorc la dezbaterile din Comisia de Agricultură, genul acesta de probleme trebuie dezbătut la nivel tehnic, el s-a redus la nivel de lozinci, nu s-a putut găsi o formulă tehnică. Rolul de liant, coordonatorul găsirii acestor soluţii este ministerul Agriculturii. El trebuie să fie elementul de echilibru şi expertiză, să vină cu propuneri“.

Astfel, chiar dacă există tensiuni în piaţă pe fondul acestei legi, trebuie găsite soluţii pentru o bună cooperare, a concluzionat Bădescu. „Există tensiuni în piaţă, există aşteptări, există probleme reale, trebuie să găsim o formulă să cooperăm, supermakreturile din România trebuie văzute ca o oportunitate, trebuie găsită formula prin care economia de piaţă locală să poată fi conectată. (...) Dar prin aceasta lege s-a aplicat o abordare de genul «noi spunem, voi trebuie să faceţi». Au dus la soluţii care sună bine în limbaj“. Totuşi, el remarcă faptul că există o deschidere din partea ministerului Agriculturii de a lua măsuri prin care situaţia creată de această lege să fie depăşită.

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9417
Diferență: -0,0809
Ieri: 4.9457
Azi: 4.6288
Diferență: 0,2556
Ieri: 4.6170
Azi: 5.7906
Diferență: 0,3988
Ieri: 5.7676
Azi: 4.8055
Diferență: 0,3466
Ieri: 4.7889