BNR asteapta ca ofertele interne de economisire sa fie stimulate de concurenta plasamentelor externe.
Romanii - persoane fizice si companii - aveau la sfarsitul lunii martie plasamente in strainatate de circa 850 de milioane de euro, in crestere cu 35% fata de aceeasi perioada a anului trecut, potrivit raportarilor facute de banci straine la Banca Reglementelor Internationale, a declarat ieri Eugen Dijmarescu, viceguvernator al BNR.
"Nu este un sold foarte mare, dar reprezinta un indiciu ca aceste plasamente pot apartine si unor investitori care au gasit afara instrumente mai profitabile si pe termene mai lungi decat cele oferite de bancile autohtone", a afirmat Dijmarescu la o conferinta organizata de FinMedia.
El spune ca BNR nu dispune inca de date proprii, insa va incepe sa solicite bancilor comerciale raportari mai exacte care sa surprinda si aceste aspecte.
Eugen Dijmarescu crede ca aparitia concurentei externe a variantelor de plasament va stimula si bancile locale sa-si dezvolte oferta de produse de economisire.
"In prezent, toate actiunile de promovare ale bancilor se concentreaza pe credite, in timp ce componenta de economisire este tinuta sub tacere. Ar fi de dorit o atitudine proactiva si in privinta economisirii", a afirmat viceguvernatorul BNR.
Pericolul unei migrari semnificative a economiilor catre banci straine nu este foarte mare in conditiile in care chiar clientii cu bani multi ai bancilor locale si care beneficiaza de servicii de private banking sunt reticenti fata de plasamentele externe. Concurenta ar putea creste insa pe masura consolidarii tendintelor de majorare a dobanzilor atat la euro, cat si la dolari.
Problema este ca bancile locale nu resimt o presiune concurentiala importanta nici din partea bancilor straine, nici din partea altor segmente ale pietei financiare precum Bursa sau asigurarile.
Asa explica Dijmarescu si prabusirea dobanzilor la depozitele in lei din toamna anului trecut.
"In conditiile unei concurente imperfecte, ale inexistentei niciunei presiuni de transfer al fondurilor in afara bancilor si ale numarului redus de instrumente de economisire in general, bancile au recurs fara probleme la actiuni de reducere a dobanzilor la depozite", spune viceguvernatorul responsabil inclusiv cu stabilitatea financiara.
Potrivit datelor Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, bancile locale au peste 11 milioane de deponenti "captivi", care nu prea au unde sa-si duca banii daca nu sunt multumiti de randamentele obtinute.
"Bancile nu au interes sa stimuleze economisirea atat timp cat la BNR se afla deja sume gigantice din cauza incercarilor altminteri justificate de temperare a creditarii. Este o adevarata nenorocire ca nu exista datorie publica noua, iar bancile nu au alternativa plasarii in titluri de stat a unei parti din lichiditatile atrase", comenteaza Eugen Radulescu, presedintele CEC. El spune ca banca sa a renuntat la instrumentele de economisire pe termene mai lungi, de 1,5-2 ani, din cauza ca nu avea cerere din partea clientilor. "Nimeni nu vrea sa economiseasca pe doi ani", a afirmat Radulescu.
Si Eugen Dijmarescu considera ca este nevoie de revizuirea legii datoriei publice pentru eliminarea "constrangerii artificiale" care impiedica Trezoreria statului sa emita titluri atunci cand inregistreaza solduri pozitive.
"Vedem o incetinire clara a ritmului de crestere a depozitelor, insa continuam sa promovam produsele de economisire pentru ca avem interesul sa ne asiguram resurse solide pentru cresterea creditului", spune Natalita Hurduc, vicepresedinte responsabil cu retailul la BCR. Ea a remarcat faptul ca din totalul depozitelor atrase de BCR, peste 50% au maturitati scurte, de 1-3 luni. De asemenea, interesul pentru certificate de depozit a scazut in ultima perioada, desi banca ofera si instrumente cu dobanda fixa pe doi ani.
Potrivit informatiilor furnizate de bancile care ofera servicii de private banking, sursele atrase de la clientii de lux depasesc un miliard de euro, din care o parte sunt investiti pe piete externe. In conditiile liberalizarii contului de capital - proces ce se incheie la 1 septembrie - nu mai exista bariere la deschiderea de conturi in strainatate, calea cea mai usoara fiind prin intermediul bancilor locale care sunt filiale ale unor grupuri internationale.
Incepand din toamna anului trecut, ritmul anualizat de crestere a economiilor populatiei a fost in cadere libera, prabusindu-se de la aproape 20% in septembrie la numai 6,7% in termeni reali in martie si aprilie. Soldul economiilor in lei ajunsese la 30 aprilie la 17,5 mld. lei (4,9 mld. euro), in crestere cu 7,5% fata de noiembrie 2005. In acelasi interval, creditele in lei contractate de populatie au urcat cu nu mai putin de 40,5%, ajungand la un sold de 15, 5 mld. lei (4,38 mld. euro), tinzand sa ajunga din urma economiile.
De altfel, ecartul dintre economiile totale ale populatiei - in lei si valuta - si valoarea imprumuturilor totale contractate s-a ingustat dramatic in ultimele luni: in aprilie romanii aveau economii mai mari decat datoriile cu doar 3,8 mld. lei (1,09 mld. euro), reprezentand jumatate din rezerva inregistrata in decembrie 2005.
Desi BNR a majorat de mai multe ori costul pe care bancile trebuie sa-l plateasca pentru sursele atrase din strainatate, multe institutii de credit continua sa prefere liniile de finantare externa, soldul pasivelor externe ale sistemului bancar ajungand la 8,3 miliarde de euro in martie, cu aproape 70% mai mult decat in urma cu un an si reprezentand aproape dublul economiilor atrase.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
