Companii

Rulmentul Brasov asteapta privatizarea cu profitul injumatatit

01.11.2002, 00:00 23

In asteptarea privatizarii, profitul net al Rulmentul Brasov s-a redus cu mai mult de jumatate in primele noua luni ale acestui an, pana la 390.000 de dolari, fata de peste 930.000 de dolari in aceeasi perioada a anului trecut. Cifra de afaceri a fost in usoara crestere: 28,4 mil. $, fata de 28,2 mil. $ anul trecut.
Pe o piata mondiala a rulmentilor in plina recesiune, privatizarea societatii Rulmentul Brasov, cel mai mare producator de profil din Romania, s-ar putea incheia in luna noiembrie, cu unul dintre cei doi investitori care au mai ramas in cursa: Kombassan si Ortadogu-ambele din Turcia. Pana atunci insa, compania a devenit mai putin profitabila.
Reducerea profitului se explica atat prin diminuarea rezultatului obtinut din exploatare, de la 32 miliarde lei lei la 27 miliarde lei, cat si prin inregistrarea de pierderi financiare de 11,3 miliarde lei, fata de un profit financiar de 6,7 miliarde lei in primele trei trimestre ale anului trecut.
Potrivit bugetului de venituri si cheltuieli, Rulmentul isi propune sa obtina, in acest an, un profit net de 44 miliarde lei (1,2 mil. $), la o cifra de afaceri de 1.400 de miliarde de lei (40 mil. $).
Anul trecut, societatea a inregistrat un profit net de 36,02 miliarde lei (1,2 mil. $) si o cifra de afaceri de peste 1.179 miliarde lei (35,7 mil.$). Veniturile totale s-au ridicat la 1.437 miliarde lei, iar cheltuielile (exclusiv impozitul pe profit) la 1.425 miliarde lei.
Actionarul majoritar al societatii, Autoritatea pentru Privatizare ar putea vinde pachetul de 50,96% din actiunile detinute in cursul lunii noiembrie, in ciuda opozitiei sindicatelor din uzina, care contesta potentialul investitorilor turci de a investi in fabrica si eventualele disponibilizari la care acestia ar putea recurge pentru eficientizarea societatii.
Holdingul Kombassan detine peste 30 de uzine si controleaza peste 100 de companii in tari ca Germania, Malaezia, SUA, Bosnia si Hertegovina, Kazahstan, in diferite sectoare, de la tipografii si constructii de masini, la avioane, dar nu mai controleaza nici o fabrica de rulmenti in afara celei de la Barlad.
Ortadogu Rulman Sanayi Ankara a fost infiintata in 1986 sub licenta Steyr-Austria si are o capacitate anuala de productie de 27 de milioane de rulmenti.
Privatizarea companiei vine pe fondul unei perioade de criza in industria mondiala a rulmentilor, caracterizata dupa evenimentele de la 11 septembrie 2001 de supraproductie in contextul scaderii cererii la nivel global.
Potrivit statisticilor oficiale, productia de rulmenti a Romaniei in primele opt luni ale anului, de 48,2 milioane bucati, este in scadere cu circa 30% fata de perioada similara din 2001. In plus, la sfarsitul lunii august se aflau pe stoc peste 16 milioane de rulmenti, reprezentand 35% din productia mentionata.
Exporturile producatorilor romani de rulmenti au scazut cu o treime fata de nivelul de anul trecut, principalul motiv fiind intrarea pe pietele traditionale a rulmentilor romanesti a produselor similare din China si Coreea, care au preturi mult mai mici.
Oficialii Ministerului Industriei se asteptau, pentru acest an, la o productie de 102 milioane bucati si exporturi in valoare de peste 110 milioane dolari.
Rulmentul Brasov are o cota de peste 30% din piata rulmentilor din Romania, urmata de Rulmenti Barlad - 25% si Koyo Alexandria - 25%. Capacitatea de productie a fabricii din Brasov este de 24 de milioane de rulmenti anual.
Autoritatea pentru Privatizare mai are in portofoliu pachetele de actiuni majoritare la alti doi producatori de rulmenti - Rulmenti Slatina si Rulmenti Suceava, care realizeaza fiecare o cifra de afaceri de circa sase milioane de dolari annual si detin impreuna in jur de 10% din piata interna a rulmentilor.
Actiunile Rulmentul Brasov sunt cotate la categoria intai a Bursei de Valori Bucuresti, ultima valoare de tranzactionare fiind de 850 de lei/titlu. La aceasta cotatie, capitalizarea bursiera a societatii este de 4,2 mil. $. Compania are un capital social de 342 de miliarde de lei (11,2 mil. $).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO