Negocierile, care se poartă de câteva luni, dar despre care există puţine informaţii publice, sunt extrem de intense, la mijloc fiind între 8 şi 15 mil. euro, bani pe care Alro i-ar putea plăti în plus către Hidroelectrica începând din acest an pentru energia primită. Rezultatul final al negocierilor va avea un impact semnificativ asupra profiturilor celor două companii, dar şi asupra managerilor acestora.
Pe de o parte, Hidroelectrica este presată de FMI şi de Fondul Proprietatea să-şi renegocieze contractele bilaterale în vederea creşterii profitabilităţii, care este şi una dintre condiţiile esenţiale pentru ca statul să obţină un preţ bun în oferta publică iniţială (IPO) pe care o va lansa în vederea listării companiei la bursă.
De cealaltă parte, reprezentanţii Alro spun că ar putea ajunge chiar să închidă o parte din capacităţile de producţie dacă nu vor putea asigura aprovizionarea cu energie electrică la costuri avantajoase. Cu afaceri de peste 500 mil. euro pe an şi peste 3.100 de angajaţi (la Slatina şi Tulcea), Alro este una dintre cele mai importante companii din economie.
Relaţia dintre cele două companii a devenit foarte tensionată după ce Hidroelectrica a redus la jumătate livrările către Alro, începând din toamna anului trecut, invocând situaţia de forţă majoră, în condiţiile în care seceta a redus nivelul apei din lacurile de acumulare care alimentează hidrocentralele companiei.
Hidroelectrica vrea o creştere de cel puţin 10% a preţului
În ultima perioadă au apărut mai multe informaţii despre renegocierea contractelor bilaterale ale Hidroelectrica. Chiar directorul general al companiei, Dragoş Zachia, declara la finalul săptămânii trecute că vor fi renegociate contractele cu furnizorii de energie, cunoscuţi ca "băieţii deştepţi", direcţiile vizate fiind reducerea cantităţilor contractate şi creşterea preţurilor cu circa 20-25%.
Iniţial s-a spus că aceste negocieri se poartă doar cu furnizorii care iau energie ieftină de la Hidroelectrica şi o vând mai departe, precum Energy Holding sau elveţienii de la Alpiq, şi că nu vor fi afectaţi consumatorii finali, cum este Alro.
FMI şi Fondul Proprietatea, acţionarul minoritar al Hidroelectrica, au insistat însă ca toate contractele bilaterale să fie renegociate, inclusiv cel cu Alro.
"Da. Se negociază până pe 13-14 (februarie - n. red.), inclusiv cu Alro", au declarat pentru ZF surse apropiate negocierilor. "Reducerea canti tăţilor livrate este mai dificilă în cazul unui consumator cum este Alro, dar se negociază creşterea preţului. Ţinta Hidroelectrica este să se apropie de media preţului reglementat pentru toţi producătorii de energie din ţară (circa 160 de lei pe MWh - n. red.), dar în cazul Alro o creştere de 20-25% a preţului ar duce combinatul în faliment.
Totuşi, Hidroelectrica îşi propune să obţină obligatoriu o creştere a preţului de peste 10% în contractul cu Alro", au precizat sursele citate.
Alro ar putea plăti între 8 şi 16 mil. euro în plus la factură
Preţul mediu reglementat al coşului de energie este de circa 160 de lei pe MWh. În 2010, Alro a plătit un preţ mediu de 112,4 lei/MWh pentru energia primită de la Hidroelectrica, conform raportului pe 2010 al producătorului de energie, iar în 2011, preţul a crescut cu circa 6%, reiese dintr-o prezentare publică a Alro.
Aşadar, Alro a plătit anul trecut circa 120 de lei/MWh, iar după renegocierea contractului ar putea urca la peste 132 de lei, conform calculelor ZF.
Asta ar determina o creştere a facturii anuale plătite de Alro către Hidroelectrica cu cel puţin 36 mil. lei (8,3 mil. euro), în condiţiile în care contractul vizează livrări de 3 TWh pe an (3 milioane de MWh).
La o creştere cu 20% a preţului, Alro ar trebui să plătească cu circa 72 milioane de lei (16,6 milioane de euro) mai mult.
Hidroelectrica urmăreşte şi schimbarea unor clauze
Negocierile sunt însă complicate, deoarece preţul plătit de Alro pentru energie este calculat începând din 2010 pe baza unei formule care ia în calcul şi preţul aluminiului pe bursa de la Londra (London Metal Exchange). Hidroelectrica vrea să schimbe această clauză din contract.
Până acum preţul plătit de Alro era recalculat periodic în funcţie de evoluţia preţului aluminiului la Londra.
Reprezentanţii Alro susţin că în ultimii cinci ani, preţul pe care îl plătesc Hidroelectrica a crescut cu peste 45% (în 2011 faţă de 2006) datorită acestei formule de calcul. Astfel, şi cheltuielile Alro cu energia electrică au crescut semnificativ.
Hidroelectrica nu mai este dispusă însă să facă hedging pentru Alro, susţin surse din piaţă.
Care este strategia Alro în negocieri?
Reprezentanţii Alro au avut mai multe ieşiri în ultimele luni prin care au explicat că dacă nu vor mai putea contracta energie la costuri avantajoase, ar putea fi forţaţi să închidă o parte din unităţile de producţie. Producătorul de aluminiu este în prezent cel mai mare consumator de energie din România, preluând circa 5% din producţia naţională.
În plus, Alro consumă energie în bandă, atât ziua, cât şi noaptea, de aceea este un client greu de înlocuit pentru Hidroelectrica. Pe acest lucru mizează şi conducerea Alro în negocieri.
Alro încearcă să se desprindă de grupul "băieţilor deştepţi" şi a afirmat mereu că este consumator final şi că nu revinde nimic din energia preluată de la Hidroelectrica, întreaga cantitate fiind utilizată în procesul de producţie. Pe termen lung, Alro îşi propune să dobândească o oarecare independenţă energetică prin construcţia unei centrale de cogenerare la Tulcea, cu o capacitate de 250 de MW, pentru care urmează să atragă un credit de 207 mil. euro de la BERD.
Cine conduce negocierile pentru Alro
Gheorghe Dobra, care a preluat conducerea Alro înainte de privatizare (din ianuarie 1993), a devenit după privatizare (în 2002) unul dintre oamenii cheie a acţionarilor ruşi în România. Dovada încrederii de care el se bucură în faţa acţionarilor este numirea sa în funcţia de CEO al grupului Vimetco (acţionarul majoritar al Alro), la finalul lunii ianuarie. Dobra a preluat astfel conducerea unui business de peste 2,5 mld. dolari pe an.
Un alt om cheie al ruşilor este Marian Năstase, vicepreşedintele Alro, care este de trei ani şi CFO-ul Vimetco. El a venit în companie după privatizare, după ce a lucrat anterior în audit.
Grupul Vimetco este controlat de omul de afaceri rus Vitali Maşiţchi şi are operaţiuni în România şi în China. Deşi în ultimii ani ruşii s-au concentrat pe dezvoltarea operaţiunilor din China, care generează afaceri de peste trei ori mai mari decât cele din România, Alro rămâne principalul centru de profit al ruşilor.
Din 2002, când ruşii au preluat Alro şi până în prezent, compania a înregistrat profituri cumulate de 2 miliarde de lei (peste 500 mil. euro), iar acţionarul majoritar a încasat dividende în valoare de 1,3 mld. lei (circa 340 mil. euro).
Istoria unui contract controversat
Aceste profituri au fost posibile şi datorită contractului avantajos de aprovizionare cu energie electrică încheiat cu Hidroelectrica care a furnizat energie electrică producătorului de aluminiu sub preţul de pe bursa OPCOM, care este singurul reper oficial de preţ pentru piaţa românească de energie.
Alro a devenit în 2005 clientul direct al Hidroelectrica, compania care produce cea mai ieftină energie din România. Acest contract, foarte controversat la acea vreme, a fost anchetat de procurorii DIICOT (Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism). Dosarul a fost închis în 2010, dar pe internet au apărut numeroase stenograme ale unor interceptări telefonice realizate în acest dosar, în care sunt implicaţi şi politicieni cunoscuţi.
De atunci, partenerii de negocieri ai Alro s-au schimba aproape de la an la an. La începutul lui 2010, contractul bilateral dintre cele două părţi a fost prelungit până în 2018, unele clauze fiind renegociate. Mihai David era atunci directorul general al Hidroelectrica, iar Adriean Videanu era Ministrul Economiei. Tot atunci a fost introdusă clauza care leagă preţul plătit de Alro pentru energie de cotaţia aluminiului pe bursa de la Londra. Mihai David declara ulterior că în urma renegocierii contractului, veniturile obţinute de Hidroelectrica din contractul cu Alro au crescut semnificativ (cu circa 12 mil. euro în primele zece luni din 2010).
Lucrurile au mers bine pentru Hidroelectrica atâta timp cât preţul aluminiului a crescut, însă după ce a depăşit pragul de 2.600 de dolari pe tonă în aprilie 2011, cotaţia aluminiului a scăzut sub 2.100 de dolari la finalul anului trecut. Nu este clar ce s-a întâmplat în aceste condiţii cu preţul plătit de Alro. Reprezentanţii Alro nu au răpsuns ieri la întrebările ZF.
În septembrie 2010, Videanu a fost înlocuit la Ministerul Economiei de Ion Ariton, iar David a fost schimbat din funcţie, fiind înlocuit de Constantin Trihenea. Acesta din urmă a fost demis la finalul lui decembrie 2011, fiind înlocuit de Dragoş Zachia-Zlatea, un inginer cu experienţă de aproape 30 de ani în companie, care fusese anterior director general adjunct.
Conducerea Hidroelectrica, sub presiune
Dragoş Zachia este obligat să obţină un contract cât mai avantajos pentru Hidroelectrica în negocierile cu Alro, dar şi cu "băieţii deştepţi", compania fiind monitorizată atât de FMI, cât şi de americanii de la Franklin Templeton, care administrează Fondul Proprietatea.
Hidroelectrica este perla coroanei, cea mai valoroasă companie de stat, însă a avut o profitabilitate redusă în ultimii ani, din cauza contractelor bilaterale prin care s-a angajat să livreze energie sub preţul pieţei. Profitabilitatea a început să revină abia în 2010, când profitul a urcat la 292 mil. lei (peste cel al Alro), însă rezultatele pe 2011 sunt incerte, din cauza secetei care a determinat compania să-şi reducă producţia din toamna anului trecut.
Hidroelectrica intenţionează să vândă pe bursă 10% din acţiuni, printr-o ofertă publică iniţială, care ar trebui să aibă loc până la finalul anului, dar pentru a obţine un preţ bun trebuie să arate şi rezultate pozitive. Compania era evaluată anul trecut între 2,5 şi 3 mld. euro, pe baza rezultatelor din 2010, însă analiştii apreciază că această evaluare ar putea fi mai mică în prezent.
Alro este listată la bursă şi are în prezent o capitalizare de 541 mil. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
