"Este o cascadă a scăderii consumului în toate domeniile care,odată pornită, se opreşte greu: reducerile salariale ar putea săaducă diminuarea afacerilor multor jucători din sectorul privat,care la rândul lor vor fi nevoiţi probabil să reducă salariileangajaţilor sau să-şi reducă personalul, ceea ce va avea impact totîn consum", afirmă Filip Cristescu, COO-ul (Chief OperatingOfficer) Billa România, companie cu afaceri de 288 mil. euro în2009.
El mai spune că vânzările pe unitate în retailul modern au scăzutşi în acest an şi vede posibil scenariul unui ritm de declin încomerţ mai mare decât cel înregistrat anul trecut faţă de 2008.Comerţul local de bunuri de larg consum s-a contractat anul trecutcu circa 10% în volum. Retailerii mari de pe piaţă care nu auinvestit în extindere şi-au diminuat afacerile în euro cu 15-25% înacest interval.
Consumatorii se duc spre pieţeagroalimentare
"Încă suntem pe o pantă descendentă a cererii în comerţ, iar ca săne putem aştepta la semnale de redresare a consumului va trebui sătrecem mai întâi printr-o perioadă de stabilizare a mediuluieconomic, în care să nu existe creşteri de taxe."
Filip Cristescu, unul dintre cei mai puternici executivi români dinretail, este şi vice-preşedinte al AMRCR (Asociaţia Marilor ReţeleComerciale din România), organizaţie care reuneşte cei mai mariretaileri de pe piaţă - printre care Carrefour, Metro Group,Mobexpert, companii care rulează anual peste
4-5 miliarde de euro.
El are o experienţă de 10 ani în comerţ, dintre care 8 ani i-apetrecut în cadrul companiei Billa. Înainte de a fi numit COO(Chief Operating Officer) al Billa România în 2009, Cristescu alucrat timp un an la subsidiara din Austria a retailerului pepoziţia de coordonator de achiziţii pentru filialele companiei dincentrul şi estul Europei.
Directorul companiei Billa vorbeşte şi de o schimbare de tendinţeîn consum defavorabilă reţelelor mari de magazine, dictată descăderea puterii de cumpărare a românilor.
"Consumatorii spun în acest an că au crescut numărul de vizite înpieţele agro- alimentare şi în comerţul tradiţional, ceea ce nu s-amai întâmplat în ultimii ani. Această schimbare de trend - care eucred că este temporară - poate avea mai multe explicaţii, dar eutind să cred că este vorba de o orientare a consumatorilor cătrecomerţul gri."
Expansiunea şi promoţiile ţin afacerile la nivelul din2009
Reţeaua de supermarketuri mizează în acest an pe o cifră de afacerisimilară celei raportate pe 2009, de 288 mil. euro, în condiţiileîn care pariază pe extindere şi în 2010. Opt din cele 15 proiectenoi aflate pe lista expansiunii în 2010 au fost deja finalizate,ducând reţeaua la un număr total de 51 de magazine.
Anul trecut, compania a avut o creştere uşoară (de 2,5%) aafacerilor în moneda locală, pe fondul extinderii în 9 spaţii noi,până la un numă total de 43 de magazine la finele lui 2009. Înplus, Billa România a avut anul trecut cea mai mare campanie demarketing din istoria de zece ani a companiei, în care a investitpeste un milion de euro, potrivit datelor retailerului.
Ca răspuns la schimbările din consum generate de criză, retailerula crescut numărul promoţiilor în magazine în 2009 şi miza peprodusele marcă proprie, mai ieftine decât brandurile consacrate.După ce a adus anul trecut pe piaţă a doua marcă proprie dinportofoliul de produse, My, reţeaua a ajuns la un număr de 350 dearticole private label dintr-un total de 5.000-10.000 de produselistate în magazine. Ponderea acestora în cifra de afaceri este decirca 10%, cea mai mare marcă proprie fiind Clever.
"Promoţiile mari iniţiate în 2009 continuă şi în acest an. În ceeace priveşte comunicarea cu clienţii, anul trecut am mărit frecvenţade distribuţie a cataloagelor Billa, precum şi numărul de pagini şiraza de acoperire a acestora. În plus, dacă în 2007 aveam ocampanie de imagine «soft», acum ne axăm pe promovarea ofertelorconcrete de preţ", mai spune Cristescu.
Billa face parte din grupul german Rewe - al doilea mare jucătordin comerţul local, după Metro Group -, care operează şi reţelelede magazine Penny Market şi Selgros.
Comerţul din micile oraşe suferă cel maimult
Billa a bifat în acest an cel mai mic oraş de pe harta expansiuniisale: Haţegul, cu 12.000 de locuitori. Şeful pe operaţiuni alretailerului spune însă că pe termen scurt cele mai atractive rămânoraşele mari pentru că aici declinul consumului se resimte maipuţin.
"Oraşele mici, dependente economic de
2-3 angajatori mari, au fost cele mai afectate de criză. Îngeneral, am observat că cu cât este mai mic oraşul, cu atât estemai mare impactul crizei în consum", afirmă Cristescu.
Pe termen lung s-ar putea întoarce roata, pentru că lipsacompetiţiei face din localităţile mici ţinte bune pentruexpansiunea marilor reţele de magazine. În vestul Europei suntlocalităţi cu 5.000 de oameni în care activează
6-8 retaileri, potrivit lui Cristescu. El spune însă că totuldepinde de ritmul în care se vor dezvolta oraşele mici şi nivelulde trai din România.
"Vedem un potenţial pentru peste 200 de supermarketuri Billa pepiaţa locală."
La nivel local, chiar şi discounterii - retailerii care vând înspecial produse de prim nivel de preţ (cele mai ieftine de pepiaţă) - evită oraşele cu mai puţin de 10.000 de locuitori. Maimult, Mega Image şi Carrefour Market - cei mai mari competitori aiBilla -
şi-au concentrat expansiunea în ultimii doi ani în Bucureşti şi înoraşele mari din ţară, precum Ploieşti, Bacău, Cluj-Napoca sauCraiova.
500 de noi locuri de muncă în acest an
Planurile Billa pentru 2011 prevăd 20 de inaugurări desupermarketuri, faţă de 15 câte vor fi finalizate în acest an.Investiţiile pot fi estimate în jurul a un milion de euro peunitate.
Compania derulează în prezent şi o investiţie de două milioane deeuro în platforma logistică de la Brazi, judeţul Prahova, pentrucrearea unor spaţii mari de depozitare a alimentelorproaspete.
"Este adevărat că preţurile terenurilor şi chiriile în spaţiicomerciale au scăzut în criză, ceea ce ne uşurează expansiunea, darexistă în continuare mulţi proprietari care cer preţuri istorice.Dacă nu ne-am fi lovit de această situaţie, probabil că am fifinalizat anul 2010 cu 20 de magazine noi."
Proiectele de extindere din acest an vor crea circa 500 de locuride muncă în total. "Nu excludem nici achiziţii de magazine."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
