• Leu / EUR4.9461
  • Leu / GBP5.7088
  • Leu / USD4.7286
Companii

Sindromul de burnout, sau cum mor doctorii din stres

Sindromul de burnout, sau cum mor doctorii din stres
12.12.2002, 00:00 116

Vi s-a intamplat ca, deschizand usa cabinetului medicului preferat, sa-l gasiti nervos, iritabil, neatent, chiar badaran? Nu-l condamnati, pentru ca poate fi el insusi suferind.

Dezechilibru intre ideal si real
In 1974, H. Freundenberg redefinea stresul profesional prin sindromul de burnout: uzura si epuizarea energiei, fortelor si a resurselor care determina o scadere a intregului potential de actiune al individului. Sindromul este indus de stresul cronic in profesiile care presupun implicare directa in ajutorarea semenilor (sectorul social). La persoanele predispuse, stresul apare prin dezechilibrul dintre ideal (ceea ce asteapta de la profesie) si real (ce obtin concret).
Diagnosticul este dificil pentru ca manifestarile cuprind o scala larga de nuante psihopatologice:
- Semne si simptome somatice: cefalee cronica, tulburari digestive si cardiace.
- Tulburari psihopatologice: anxietate, lentoare psihomotorie, tulburari de concentrare, trairi psihice dezagreabile, oboseala.
- Modificare de comportament: scaderea nevoii de comunicare, retragere sociala, iritabilitate, atitudine de superioritate/inferioritate, rigiditate, negativism. Pe scurt, individul isi pierde bucuria de a trai.
Stresul zilnic actioneaza progresiv, sindromul de burnout se instaleaza treptat. Debutul si agravarile se regasesc in perioadele de oboseala intensa, de surmenaj, in momentele de neimplinire. Evolutia este gradata. In prima faza, individul recunoaste ca ceva nu este in regula. Se instaleaza apoi frustrarea, sentimentul de neimplinire personala. Al treilea stadiu: frustrarea lasa locul apatiei, sentimentului de inutilitate, de disperare. Este momentul de trecere catre patologia psihiatrica, aici se instaleaza depresia si tulburarile psihotice. Finalul poate fi nefericit : de la distrugerea cadrului familial (divort) la distrugerea vietii personale (alcoolism, droguri, suicid).

Cei mai expusi, medicii tineri
Grupul profesional tinta pentru aceasta afectiune este personalul medical. Numeroase studii (efectuate chiar si in Romania) au aratat ca sindromul de burnout se manifesta in special la medicii tineri (grupul de varsta 25-40 de ani), fiind egal distribuit pe sexe. Este dificil de tratat, dar poate fi prevenit.
Patologia indusa de stresul profesional este privita cu tot mai multa responsabilitate de catre autoritatile sanitare din tarile dezvoltate. In Belgia (unde exista o buna organizare a asistentei sanitare si salarizarea corespunzatoare a medicului), autoritatile si organizatiile profesionale actioneaza concret pentru a preveni abandonul profesiei medicale din cauza stresului.
Se intentioneaza crearea unui sistem de securitate sociala specifica pentru medici (chiar reglementari juridice privind incadrarea sindromului de burnout ca boala profesionala a medicului). In Romania, desi a atins nivel record (nu numai in randul medicilor), stresul in munca nu reprezinta o prioritate a politicii sanitare. Stresul profesional si riscurile psihosociale pe care le implica se reflecta dezastruos in economic, argument forte utilizat de specialistii de medicina muncii, care au inceput sa actioneze pentru schimbarea atitudinii factorilor decizionali.



 

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9461
Diferență: 0,0142
Ieri: 4.9454
Azi: 4.7286
Diferență: -0,291
Ieri: 4.7424
Azi: 5.7088
Diferență: -0,7597
Ieri: 5.7525
Azi: 4.9311
Diferență: -0,3133
Ieri: 4.9466