Consilierul prezidential avertizeaza ca autoritatile au lancezit privatizarea si ca este necesar sa fie reformata din temelii administratia publica centrala.
Retragerea statului din economie prin finalizarea privatizarilor este necesara pentru eliminarea pierderilor de sute de milioane de euro ocazionate de "greselile trecutului", a declarat ieri consilierul prezidential Theodor Stolojan, in cadrul conferintei "Romania 2010. Ce business plan avem pe urmatorii cinci ani", organizata de Ziarul Financiar.
"Principalele obiective ale Romaniei in urmatorii ani trebuie sa fie finalizarea reformelor incepute si neterminate, printre care reforma fiscala, privatizarile companiilor de stat si reforma proprietatii", a spus Stolojan.
In cazul reformei fiscale, consilierul prezidential considera ca s-a intarziat foarte mult pana la unificarea reala a cotei unice, iar mediul de afaceri inca nu are o viziune clara despre cum va arata zona taxelor si impozitelor in 2007. Consilierul prezidential a avut ieri un discurs caracteristic unui premier, in care a criticat indirect performantele actualului Guvern in economie, fiscalitate si relatia cu FMI.
In cazul privatizarii companiilor de stat, Stolojan a declarat ca, in afara privatizarii BCR si a catorva distributii energetice, procesul "a lancezit".
Pana in 2010, obiectivele macroeconomice pe termen mediu ale Romaniei trebuie sa vizeze o crestere economica bazata in primul rand pe investitii si exporturi.
"Suntem in al saptelea an consecutiv de crestere economica si trebuie sa continuam aceasta tendinta si dincolo de 2010, cu ritmuri medii anuale de cel putin 5%", a spus Stolojan.
El considera ca reluarea privatizarilor si finalizarea reformelor este necesara, pentru ca va elibera "activele inghetate" necesare pentru cresterea economica din viitor. "Exista resurse incredibile pentru continuarea cresterii economice, pe care Romania le poate degaja printr-o politica mai buna," a mai spus Stolojan. Consilierul prezidential a conchis ca exista cateva sectoare economice care "trag in jos productivitatea nationala", amintind domeniul energetic, agricultura si turismul, adica sectoare care "fie nu suscita interes, fie inregistreaza rezultate slabe".
Referitor la orizontul 2010, guvenatorul Mugur Isarescu se asteapta ca sarcina bancii centrale sa fie tot mai dificila in urmatorii ani. Pana la trecerea la moneda europeana, care ar putea sa survina cel mai devreme in 2012, BNR trebuie sa asigure continuarea dezinflatiei, fara insa sa afecteze cresterea economica, pe fondul unor salarii si credite care vor inregistra majorari constante.
"Din cauza cresterilor la preturile administrate, curba de dezinflatie se va aplatiza cel putin pentru doi ani de zile", spune Isarescu. Corectiile programate ale preturilor administrate vor genera cresteri ale inflatiei cu 1,2%-1,4%, in urmatorii patru ani. "Iar daca acest calendar nu este transparent, putem sa avem intr-un an 2,5%, iar in cel urmator 0,8%", atentioneaza Isarescu.
Pe de alta parte, guvernatorul subliniaza necesitatea ca politicile fiscala si salariala sa fie corelate cu cea monetara. Cheltuielile bugetare, chiar si cele canalizate in infrastructura, influenteaza intr-o prima etapa cererea agregata, alimentand astfel presiunile inflationiste.
"Avem bani, dar este o mare intelepciune sa stim sa-i cheltuim neinflationist, astfel incat sa genereze crestere economica", spune Isarescu. El atentioneaza ca suprasolicitarea parghiei politicii monetare in cadrul mixului de politici economice, fara o sustinere pe partea fiscala sau salariala, poate avea efecte adverse.
Isarescu s-a declarat realist si a spus ca nu poate sa se astepte decat la o expansiune permanenta a creditului, anticipand ca bancile comerciale vor profita de cresterea salariilor - care influenteaza si capacitatea de imprumutare a clientilor, pentru a acorda finantari mai mari. Oricum, spune el, bancherii vor gasi intotdeauna mijloace de a eluda normele BNR, oricat de restrictive ar fi acestea.
Patrick Gelin, presedintele BRD-SocGen, a doua banca din sistem, crede de asemenea in cresterea in continuare a creditului. "Putem anticipa ca toate tipurile de credit vor continua sa se dezvolte, pentru a atinge nivelurile de pe celelalte piete din regiune", a spus Gelin. Ponderea in PIB a activelor bancare este in Romania de 40%, fata de 70% in Polonia si aproape 100% in Cehia.
El se asteapta si la o scadere a rentabilitatii in sistemul bancar, in conditiile in care vor creste cheltuielile generale, dar si costul riscului. In aceste conditii, va aparea si o consolidare a jucatorilor, mai ales pe piata de retail, unde cheltuielile sunt mai mari. El estimeaza ca pe aceasta piata vor supravietui numai 5-6 banci mari, restul jucatorilor fiind obligati fie sa se specializeze, fie sa se consolideze.
La conferinta au participat si reprezentanti ai celei mai mari companii romanesti, Petrom. Werner Schinhan, director general executiv adjunct al companiei, a declarat ca Petrom doreste ca pana in 2010 sa-si mentina productia totala de hidrocarburi si sa modernizeze procesele de rafinare, dar si distributia de carburanti. Ca urmare, Petrom planifica investitii majore pana in 2010, de circa 600-700 de milioane de euro pe an, pentru a depasi o cota de piata de 30% la orizontul lui 2010. Ieri, la Bursa, compania Petrom avea o capitalizare totala de peste 8,5 mld. euro, adica aproape jumatate cat capitalizarea intregii piete.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
