Taxa clawback actuală pare să se aplice inclusiv la TVA colectat pe vânzări de medicamente, ceea ce încalcă principiile fiscalităţii din Codul fiscal şi transformă TVA din taxă neutră pentru o afacere, în sursă de cost, susţine Alex Milcev, partener Ernst&Young România.
"Spre deosebire de forma ei anterioară, taxa clawback actuală pare să se aplice inclusiv la TVA colectat pe vânzări de medicamente, ceea ce încalcă principiile fiscalităţii enunţate în Codul fiscal şi transformă TVA din taxa neutră pentru o afacere, în sursa de cost. În plus, modul în care varianta actuala defineşte baza şi perioada de taxare creează confuzie atunci când este aplicată medicamentelor compensate livrate înainte de 1 octombrie 2011, dar achitate după 1 octombrie 2011, sub incidenţa noii reglementări", a declarat într-un comunicat Milcev, partener în cadrul departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică al Ernst&Young România.
El a explicat că, teoretic, aceste livrări pot să cadă sub incidenţa taxei clawback atât pe legislaţia veche, cât şi pe cea nouă şi devin astfel subiect al unei duble taxări, scrie Mediafax.
"În plus, ar fi binevenită o iniţiativă de introducere a acestei taxe în Codul fiscal, astfel încât ea să fie protejată de modificări frecvente prin acea perioada de aşteptare de 6 luni prevazută de Codul fiscal ce trebuie să treacă între orice propunere legislativă în domeniul fiscal şi intrarea ei în vigoare", a mai spus Milcev.
Prin clawback statul taxează producătorii de medicamente pentru orice creştere a consumului peste nivelul aprobat prin bugetul de la începutul anului. În acest fel, statul renunţă să mai deconteze depăşirile de buget cu medicamente gratuite şi compensate, care au loc în fiecare an şi care impun rectificări bugetare.
Taxa va fi de fapt un procent care se va aplica tuturor companiilor care au în portofolii medicamente incluse pe listele de gratuite şi compensate. Plecând de la diferenţa dintre bugetul consumat şi cel stabilit, statul va calcula trimestrial un procent care se va aplica cifrei de afaceri generate de produsele compensate.
Indiferent de evoluţia vânzărilor, toate companiile vor plăti această taxă.
Şeful misiunii FMI de evaluare a acordului cu România, Jeffrey Franks, a declarat la începutul lunii august că Guvernul trebuie să renunţe la sistemul clawback din sistemul sanitar şi să vină cu o altă versiune de taxare, iar propunerea privind mecanismului de coplată trebuie să intre în vigoare cât mai curând.
Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România susţine, de asemenea, că taxa clawback este injustă, ineficientă şi nu rezolvă problemele din sistemul sanitar, în timp ce Camera de Comerţ Americană în România (AmCham) spune că actuala formă a taxei limitează dezvoltarea investiţiilor în domeniul farmaceutic.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
