Piata rezidentiala din vestul tarii are un potential puternic de crestere in urmatorii ani, pe fondul investitiilor puternice realizate in ultimii ani in regiune, care au dus la o crestere puternica a salariilor, factor care ii determina pe timisoreni sa se orienteze catre sporirea gradului de confort.
"Investitiile puternice in zona de vest a tarii, in special in hi-tech si in zone cu productivitate inalta, vor accelera cresterea veniturilor, care va antrena la randul ei piata imobiliara", a spus ieri Dorin Cojocaru, director executiv in divizia credite retail a BCR, la lansarea Centrum Imobiliare Timisoara.
BCR dezvolta o retea de 22 de astfel de Centrum Imobiliare in cele mai importante orase din tara, unde clientii vor primi consultanta financiara si imobiliara, iar BCR, care a facut un parteneriat cu Asociatia Romana a Agentiilor Imobiliare (ARAI), va colabora cu dezvoltatorii si agentiile imobiliare prin aceste centre pentru a gasi solutiile cerute de clienti.
Cojocaru spune ca in primul semestru al acestui an au fost finalizate in Timisoara, Arad si Oradea circa 400 - 450 de locuinte noi, mult sub cererea existenta in aceasta parte a tarii.
Cristian Popescu-Ialomita, vicepresedintele ARAI, afirma ca intelegerea dintre Asociatie si BCR este o premiera pe piata ipotecara din Romania, care dovedeste ca obtinerea unui credit pentru locuinta este mai mult decat o problema de finantare, cat de consultanta financiara si imobiliara.
Popescu Ialomita este de parere ca, dupa cresterea accelerata a pietei imobiliare din Bucuresti, urmeaza cea din orasele mari, cu peste 200.000-300.000 de locuitori, cum este cazul Timisoarei.
"Daca Bucurestiul a intrat in treimea de sfarsit a boom-ului imobiliar, Timisoara este in treimea de inceput", sustine Popescu-Ialomita.
El afirma ca in Bucuresti piata este aproape de saturatie, iar profiturile dezvoltatorilor sunt in scadere, astfel ca acestia se orienteaza catre orasele mari din provincie.
Nivelul investitiilor straine in Timisoara cunoaste in prezent o perioada de asezare, in conditiile in care in urma cu cativa ani firme precum Siemens sau Continental incepeau proiecte de zeci de milioane, vestul tarii fiind o zona privilegiata in ceea ce priveste investitiile straine.
"Paradoxal, faptul ca somajul se apropie de zero in Timisoara sperie investitorii care nu sunt in piata si impiedica dezvoltarea firmelor care sunt deja prezente in oras", a declarat Ovidiu Sandor, presedintele Modatim Investments.
"Timisoara este intr-un al doilea val de dezvoltare, in care nu mai poti aduce oameni din satele apropiate, ci forta de munca specializata, care sa lucreze in servicii", adauga Sandor care, prin Modatim Investments, a finalizat recent un imobil de birouri in curtea fabricii Modatim, urmand ca pana la sfarsitul acestui an sa fie incepute lucrarile la cea de-a doua faza a proiectului.
Investitiile in imobile rezidentiale se concentreaza in zona de nord a Timisoarei, unde pana acum doi ani s-au vandut terenuri, iar de atunci se revand reparcelate, sustine arhitectul Loredana Palalau, sef birou planificare urbana si metropolitana in Primaria Timisoara.
"Problema este ca aceste investitii trebuie gandite ca un tot. Cumparatorii se vor uita din ce in ce mai mult la calitatea vietii, la diversificarea imobiliara din vecinatate, iar investitorii incearca sa raspunda asteptarilor acestora. Spre exemplu, aloca un numar tot mai mare de locuri de parcare pentru fiecare locuinta, ajungand la un coeficient de 1,3-1,5 locuri de parcare pentru fiecare locuinta construita."
Primaria Timisoara a aprobat pana in luna august a acestui an 78 de documentatii PUD (planuri urbanistice de detaliu) pentru dezvoltari rezidentiale, fata de 82 in 2006 si 48 in 2005.
Palalau recunoaste ca, in fata avalansei de proiecte rezididentiale, administratia nu este inca pregatita.
"Planul urbanistic general (PUG) dupa care ar trebui sa se orienteze toti investitorii de pe piata imobiliara va fi gata abia in 2009, pentru ca presupune studii foarte elaborate", a spus reprezentanta Primariei.
Primaria estimeaza ca cea mai mare parte a investitiilor in imobile de birouri si cartiere rezidentiale se vor face in fosta zona industriala din nordul caii ferate, dar si pe o raza de 15-20 de kilometri spre periferia orasului.
Dar constructia unor noi ansambluri de locuinte va depinde foarte mult de posibilitatile de comunicare intre zonele orasului, in conditiile in care traficul este in crestere.
In acest sens, Primaria are in studiu proiecte pentru alte doua poduri peste Bega.
Ovidiu Sandor de la Modatim considera ca Timisoara, spre deosebire de Bucuresti sau alte orase mari cum este Clujul, dispune de avantaje majore pentru dezvoltarea armonioasa a pietei rezidentiale: densitatea inca redusa a imobilelor in centrul orasului, posibilitatea extinderii pe o raza de 20 de km in jur si legaturile bune pe cale ferata cu orasele mici din apropiere.
In ceea ce priveste calitatea locuirii, Popescu-Ialomita de la ARAI, arhitect de meserie, considera ca, desi exista o tendinta de a dezvolta imobile spatioase, cu privelisti placute intr-un cadru urban diversificat, deocamdata prioritatea majoritatii cumparatorilor este sa-si rezolve pur si simplu problema locuirii.
"Observam ca se vand tot mai mult garsoniere si apartamente cu doua camere, pentru ca oamenii, ca urmare a majorarii preturilor, se reorienteaza catre locuinte accesibile", a spus el.
In conditiile cresterii accelerate a preturilor din ultima perioada, se pune problema cat va mai dura aceasta evolutie?
"Atat timp cat oferta este mai mica decat cererea, iar veniturile populatiei sunt in crestere, piata imobiliara se va dezvolta in continuare", a spus Dorin Cojocaru de la BCR. Totodata, o eventuala scadere a dobanzilor ar fi un alt factor care ar alimenta cererea. "Scaderea dobanzilor bancare cu 1% ar reprezenta o crestere cu 10% a persoanelor care au acces la credite", apreciaza Cojocaru.
BCR, cea mai mare banca din sistem, a lansat in urma cu o saptamana un credit imobiliar si ipotecar cu o dobanda promotionala de la 5,3%.
Avantajele Timisoarei
Densificare redusa a centrului (numar mic de imobile pe kilometrul patrat);
Posibilitatea largirii ariei pe care o ocupa orasul, care este propice dezvoltarii imobiliare pe o raza de
20 km, unde terenurile au inceput sa se tranzactioneze la metrul patrat, spre deosebire de alte orase mari, cum este Clujul, sufocat intre coline;
Conectarea orasului de localitatile din jur printr-o retea densa de cale ferata.
Pe urmele Capitalei
Preturile de tranzactionare a locuintelor variaza in Timisoara intre 1.200 de euro/metrul patrat si 3.000 de euro/metrul patrat pentru locuintele de lux, tendinta pe termen scurt fiind de crestere, in conditiile in care valorile medii din Bucuresti sunt cuprinse intre 1.500 euro/mp si 2.000 euro/mp - maximele fiind inregistrate in centrul orasului - unde se tranzactioneaza imobile la preturi de 4.000-5.000 euro/mp.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
