Oferta turistica a unui hotel din Valea Jiului cuprinde mentiunea: "apa calda si rece non-stop". O precizare nu prea des intalnita in brosurile de prezentare ale hotelurilor de oriunde.
Pentru locuitorii din zona miniera insa, apa calda si caldura sunt mai mult decat produse de lux, avand in vedere ca aceste facilitati firesti lipsesc de peste 20 de ani.
"Cand vad la stiri ca locuitorii unui cartier bucurestean se plang ca nu au apa calda doua ore pe zi, imi aduc aminte ca noi nu avem din 1978. Ultima oara cand am primit apa calda a fost in urma cu trei ani, de Pasti, vreo zece zile", spune un locuitor al orasului Lupeni.
In aceste conditii, ce sanse are Valea Jiului sa intre in circuitul turistic macar national, daca nu international? Defileul Jiului este o zona extrem de pitoreasca, dar frumusetea piere la intrarea in primul oras minier, Aninoasa.
Cladiri parasite, blocuri care le-ar aduce aminte eventualilor turisti din SUA de imagini din Africa sau Afganistan, un peisaj cenusiu si dezolant, mine dezafectate, locuitori amarati.
Dupa inchiderea minelor, cea mai mare parte a locuitorilor a ramas fara locuri de munca. Ca urmare, rata somajului a crescut dramatic, deoarece populatia nu are aproape nici o alternativa pentru schimbarea ocupatiei.
Una dintre putinele sanse ar fi, cel putin dupa cum afirma autoritatile, revigorarea turismului in aceasta zona.
Oficial, rata somajului in judetul Hunedoara se ridica la 13,6%, ceva mai mult decat media pe tara.
Insa potrivit lui Aurel Serafinceanu, prefectul judetului, in Valea Jiului, pe langa cei 11-12.000 de someri inregistrati in statisticile oficiale, mai exista inca 27.000 de locuitori fara loc de munca, dintr-o populatie totala de 128.000 de locuitori.
"Valea Jiului este o zona in care trebuie sa cream locuri de munca si trebuie sa gasim niste programe viabile pentru dezvoltarea economica si sociala. Nu vom putea renunta la minerit, dar nu trebuie sa traim numai din minerit", spune Serafinceanu.
In context, Ministerul Turismului, prin intermediul Centrului National de Invatamant Turistic (CNIT), a pus la punct pentru locuitorii Vaii Jiului sapte cursuri gratuite de calificare in turism, pentru care a alocat 2,15 miliarde de lei din Fondul de Promovare si Dezvoltare Turistica.
Cei 275 de cursanti vor fi pregatiti pentru slujbe precum camerista, receptioner sau ospatar intr-o perioada de sase saptamani.
Interesul pentru programul ministerului a fost foarte mare. Directorul CNIT, Ovidiu Marian, spune ca a primit aproape 1.000 de solicitari numai din partea unor locuitori ai orasului Vulcan.
In Vale somajul predomina in randul femeilor, iar turismul este un domeniu in care 60% din angajati sunt de sex feminin, astfel ca aceste cursuri ar putea sa le imbunatateasca acestora situatia, adauga autoritatile locale.
O tanara in varsta de 23 de ani spune: "sunt chelnerita la un bar de doi ani si doresc sa urmez un curs de ospatar pentru a fi calificata in aceasta meserie si, in primul rand, sa castig mai multi bani". Un receptioner considera ca aceste cursuri sunt "singura sansa de a pleca din Valea Jiului".
Aproximativ jumatate dintre cei care urmeaza aceste cursuri intensive sunt deja angajati, pe posturi de muncitori necalificati. Chiar daca nu toti absolventii vor ramane in Valea Jiului, Dan Matei Agathon, ministrul turismului, este convins ca "multi dintre cei care le vor urma vor face ceva pentru dezvoltarea acestei zone".
"Turismul este o industrie care vinde visuri si pentru ca aceste visuri sa nu se transforme in cosmaruri este nevoie de oameni cu vocatie, cu o pregatire buna in domeniu", spune ministrul.
De altfel, persoane cu activitate in domeniu si-au exprimat deja interesul pentru a-i angaja pe o parte din absolventi, in timp ce cursantii care au deja o slujba spera ca participarea la acest program de pregatire sa le aduca o crestere a veniturilor.
In functie de rezultatele primei serii de cursuri, o alta serie ar putea urma anul viitor.
Totusi, chiar daca Valea Jiului va avea salariati in turism foarte bine pregatiti, este greu de crezut ca lipsa apei calde si a caldurii in structurile de cazare, la care se adauga un peisaj cenusiu, cu multe cladiri parasite, drumuri desfundate, o populatie infometata si, se pare, o infractionalitate ridicata, va atrage turistii in zona.
Situat intre muntii Parang si Valcan, defileul Jiului ar putea beneficia din plin de pe urma salbaticiei naturii. Ce viitor are totusi aceasta zona? "Valea Jiului va ajunge ca Valea Prahovei, atunci cand Valea Prahovei va fi ca Valea Loirei", crede Dan Matei Agathon. Altfel spus, nu foarte curand.
Incepand cu aceasta luna, dupa 13 ani de lucrari, debitul sistemului de alimentare cu apa potabila a principalelor localitati din Valea Jiului s-a suplimentat cu 300 de litri pe secunda, prin finalizarea unui proiect de investitii ce viza alimentarea cu apa potabila a municipiului Petrosani, din sursa Polatiste.
Inainte de 1995, populatia Vaii Jiului beneficia de apa potabila doar cateva ore pe zi. Programul restrictiv era impus de cantitatea insuficienta de apa necesara consumului zilnic. Investitia a inceput in 1988 si a cuprins trei etape. Primele doua au fost finalizate si receptionate in anii 1994 si 1997.
Etapa a treia a constat in captarea paraului Polatiste, realizarea unei aductiuni de apa bruta si a unei galerii de aductiune. Suma totala alocata in ultimii opt ani numai pentru realizarea Complexului (etapa a treia) este de 18,8 miliarde de lei.
Proiectul lucrarii a fost facut de Institutul de Proiectari din Deva, iar constructia a fost realizata de societatea Hidroconstructia Bucuresti, prin sucursala de la Rau Mare Retezat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
