"Trecutul nu este o garanţie pentru viitor", spune Violeta Ciurel, 53 de ani, unul dintre cei mai experimentaţi manageri de pe piaţa asigurărilor de viaţă de pe piaţa locală. Ea împlineşte un an de când a acceptat cea mai mare provocare din cariera sa profesională: să o ia de la capăt.
S-a întors în România pentru a prelua managementul unui asigurător cu afaceri estimate la 10 milioane de euro anul acesta, sucursala francezilor de la AXA.
În urmă cu şapte ani, în 2004, plecase la Amsterdam pentru o poziţie în head-quarterul ING, după ce propulsase ING Asigurări pe prima poziţie pe plan local în funcţia de CEO.
Cum este să cobori dintr-un supersonic - de la afaceri de peste 100 milioane de euro şi zeci de miliarde de euro ulterior, în centrală - la un business de 10 milioane de euro, pe locul 12-13 în piaţa asigurărilor de viaţă?Cum este să o iei practic de la capăt?
"Este o încercare, un drum de parcurs. Succesul din trecut nu este o garanţie pentru viitor. O condiţie foarte importantă este să cunoşti businessul. Îţi trebuie o echipă foarte bună.Ştiţi cum se spune - numai eşecul este individual, realizările sunt ale echipei", surâde Violeta Ciurel.Ea spune că în industria asigurărilor creativitatea joacă un rol cheie.
"Este o concurenţă mare în care te poţi diferenţia doar prin creativitate şi inovaţie."
Cum a fost primul an?
"A fost un an cu o mare intensitate de decizii. A trebuit să mergem pe mai multe fronturi odată: restructurarea echipei, lansarea brandului, revizuirea portofoliului de produse şi dezvoltarea de produse, administrarea portofoliului pentru clienţii existenţi", spune ea.
În urmă cu 10-15 ani Violeta Ciurel a promovat masiv în calitate de director de marketing şi apoi de CEO la ING Asigurări produsele unit-linked, produse de asigurări care au avut mari scăderi în perioada crizei financiare şi care au adus minusuri în conturile clienţilor.
"Asigurarea unit-linked este o asigurare foarte bună. Clientul însă trebuie să o înţeleagă. Este un produs care oferă şi investiţie, dar şi protecţie."
Ciurel recunoaşte că în momentul de faţă, în condiţiile volatilităţii de pe piaţa financiară, oamenii se îndreaptă spre produsele tradiţionale, cu garanţie, care oferă mai multă protecţie.De asemenea, Ciurel a fost o promotoare a pensiilor private, dar criza financiară din 2008 a adus schimbări mari şi în acest sector.
Nu a distrus criza modelul pensiilor private prin economisire, având în vedere că guvernele din alte ţări din Europa de Est, cum sunt Polonia sau Ungaria, au decis să îngheţe reforma sau chiar să o întoarcă?
"Nu cred că aceste modele nu au viitor, ci dimpotrivă. Modelul defined benefits (beneficii definite, prin care statul sau companiile îşi asumă plata unui anumit nivel al pensiei - n. red.) în niciun caz nu mai poate continua."
Cum s-au schimbat clienţii, ce atitudine au acum faţă de poliţele de asigurări de viaţă faţă de acum 10 ani?
"Toată piaţa financiară este afectată de relaţia clienţilor cu băncile.Oamenii sunt acum îndatoraţi şi iau mult mai greu decizia de a se angaja la obligaţii de plată pe termen lung", spune Ciurel.
Într-adevăr, între 2000 şi 2008 soldul creditelor luate de populaţie a crescut de la 1 miliard de euro la 25 miliarde de euro, iar în ultimii doi ani a rămas la acelaşi nivel.
Încurajată de creşterea economică puternică dintre 2004-2008, care a fost însoţită mai ales de creşterea salariilor în sectorul public, urmată de evoluţii similare şi în sectorul privat, clasa de mijloc din România s-a gândit mai mult la consum decât la economisire în aceşti ani, dar acum ţine mai mult la cash.
"Oamenii nu mai dau cash-ul din mână aşa de uşor. Constatăm o diminuare a încrederii pentru întregul sistem financiar. Totuşi, există o teamă mai redusă faţă de asigurători decât faţă de bănci."
Societatea românească s-a schimbat foarte mult în cei şase ani, spune Ciurel.Ea a fost plecată exact în perioada de boom economic a României şi de creştere a creditării - între 2004 şi 2010.
"Există o mult mai mare diferenţă între aşteptarea oamenilor de la companii şi a companiilor de la oameni. Spre exemplu, munca într-o multinaţională nu mai este un miraj.În anii '95-'96 era un prestigiu să lucrezi într-o multinaţională.Acum, mulţi aşteaptă beneficii foarte mari fără un efort susţinut", spune directorul AXA.
Schimbări sunt şi din punctul de vedere al mentalităţii oamenilor.
"În alte ţări oamenii se gândesc mult mai mult la economisire. Aici este încă o problemă predispoziţia oamenilor la cheltuit bani. Se cheltuie banii prea uşor, oamenii nu gândesc pe termen lung.Gândul e tot la vacanţe, la maşini de lux, distracţia este în toi.Prea puţini se gândesc la carieră, la cum să fie mai performanţi."
Violeta Ciurel este de formaţie academică, fiind profesor universitar la Academia de Studii Economice.
Cum a învăţat să fie manager şi care este diferenţa dintre managerii din România şi cei din Olanda?
"Este foarte important să fii un om disciplinat ca să poţi impune disciplina în jurul tău. Să respecţi deadline-urile, să dai ajutor permanent oamenilor şi să să fii integru."
În străinătate este mai mare distanţa managerului faţă de echipe şi oameni decât aici, afirmă Ciurel.
"Delegarea este mai mare, dar managerii sunt mai modeşti decât managerii români. La noi, poziţia în companie este importantă pentru oameni, simt că le oferă un status social.
În Olanda şi alte ţări din Vest nu depinde aşa de mult poziţia socială de poziţia într-o companie. Aici este mai mult show-off (dorinţă de epatare - n.red.), oamenii vor să arate mai mult ce funcţie au, dincolo este mai mult pragmatism."
Pe de altă parte, managerii români sunt mai conştiincioşi şi mai implicaţi.
"Sfatul meu către tinerii manageri este să meargă pentru o perioadă în străinătate şi să lucreze şi într-o altă cultură, să se dezvolte prin comparaţie. Să vadă cum în Occident, spre exemplu, se munceşte cu mai mult echilibru, oamenii sunt mai eficienţi şi îşi fac timp şi pentru ei înşişi."
Q&A cu Violeta Ciurel
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
