• Leu / EUR4.7790
  • Leu / GBP5.6586
  • Leu / USD4.3101
Eveniment

Adrian Vasilescu, BNR: Bursa ar fi o soluţie pentru finanţarea afacerilor în România. Ar fi, dar nu este

Adrian Vasilescu, BNR: Bursa ar fi o soluţie pentru finanţarea afacerilor în România. Ar fi, dar nu este

Autor: Teona Tomoiaga, Mediafax

27.11.2019, 17:18 170

Afacerile trebuie să fie finanţate dacă vor să meargă înainte, bursa de valori fiind o soluţie în acest sens, însă în România nu este cazul, a apreciat miercuri, Adrian Vasilescu, consilier de strategie al guvernatorului Băncii Naţională a României (BNR), la o conferinţă de specialitate.

“Important este faptul că afacerile trebuie să fie finanţate dacă vor să meargă înainte. Astăzi, managerii cer bani, bani şi iar bani, dar foarte mulţi se întorc acasă de la luptă cu bani mai puţini. Acest fapt reprezintă o problemă şi e normal să apară întrebarea <<Cum finanţăm?>>. Bursa ar fi o soluţie. Ar fi, dar nu este. Nici în Germania nu merge prea bine bursa, dar aceasta funcţionează în America, în Marea Britanie, în Japonia. În partea noastră de Europă, mai încet cu bursele şi mai mult cu băncile. Dar băncile au şi ele nişte reglementări şi trăiesc într-o anumită realitate. Cea mai simplă reglementare este aceea că, dacă o bancă îţi imprumută bani să îţi finanţeze o afacere, trebuie să aibă şi siguranţa că acei bani se întorc cu o dobândă şi cu un comision. Suma de finanţat şi dobânda şi comisionul sunt nişte probleme pentru noi, pentru că avem 600.000 de întreprinderi în România care depun bilanţ la Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Vreo 150.000 de întreprinderi nu depun bilanţ, trăiesc în afara oricăror norme. Dintre cele care depun bilanţ, după calculele prim-viceguernatorului Băncii Naţionale a României, Florin Georgescu, 40% dintre companiile româneşti au capital negativ. Adică datoriile sunt mai mari decât întreaga lor avere”, a explicat consilierul de strategie din cadrul BNR.

Potrivit acestuia, o analiză a Băncii noastre Naţionale arată că 12.000 de companii din România sunt bancabile.

“O anchetă făcută de Banca Naţională a României a scos la iveală, din acest puhoi de companii care sunt în România – pentru că înainte de 1989 aveam 4500 de întrerpinderi în ţara noastră, în prezent avem 600.000 -, o cifră incredibilă: 12.000 de companii sunt bancabile. Sigur, analiza nu a luat în calcul şi acele companii care se împrumută din afara ţării şi sunt multe companii româneşti cu capital străin care fac acest lucru, deoarece împrumuturile în străinătate sunt mai ieftine şi se derulează mai rapid”, a spus Vasilescu.

Consilierul de strategie al guvernatorului BNR a avertizat că nici la noi în ţară împrumuturile nu sunt atat de scumpe pe cât se vehiculează în spaţiul public.

“În România, împrumutul nu e atât de scump pe cât se spune în piaţa vorbelor, că e de cinci ori mai scump faţă de alte ţări. Nu este aşa, poate că e numai de două sau de trei ori mai scump decât în alte state, putem face această socoteală dacă privim puţin înapoi atunci când încâ nu vorbeam despre împrumuturi cu dobândă negativă şi despre depozite cu dobândă negativă. Astăzi, ne-am trezit într-o lume în care vorbim tot mai mult despre dobânda negativă şi la credite. (...) Foarte multe bănci au început să perceapă acest tip de dobândă”, a afirmat Adrian Vasilescu.

Conform acestuia, în băncile româneşti există mai mulţi bani decât se cerem adică oferta este mai mare decât cererea, iar România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte rata intermedierilor.

“Cu privire la ideea de finanţare, iată că în băncile româneşti sunt mai mulţi bani decât se cere. Oferta este mai mare decât cererea. Şi, totuşi, dobânda este mare. Din ce cauză? România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte intermedierea financiară. Foarte multe ţări vorbesc despre intermedierea financiară, Elveţia are o rată de 300% la acest capitol, iar noi suntem pe ultimul loc cu 26%. Cu acest procent, nu putem avea dobânda de cinci ori mai mare faţă de alte ţări. Dar avem cea mai mare dobândă la credite din Uniunea Europeană. Cel mai scump credit din Uniunea Europeană se găseşte în România şi atunci e normal ca multe dintre companii să se împrumute din afara ţării. E normal ca acele companii se apeleze la împrumuturile acţionarilor. Se practică la un nivel foarte mare acest tip de împrumut, iar apoi toată lumea se întreabă de ce este aşa de scump creditul în ţara noastră”, a susţinut oficialul BNR.

El a explicat de ce creditul din România este scump.

“Oricine vinde, stabileşte preţul pe două coordonate: ori profitul dever, care înseamnă un volum mare de vânzări, faci profit, scoţi profitul şi mergi înainte. Atunci când, însă, nu ai volum mare de vânzări, eşti la început, nu bani suficienţi să îţi finanţezi pierderea, atunci nu o faci şi te mulţumeşti cu profitul în marjă, care înseamnă oricare din preţ. Dacă tot e nevoie, la noi în ţară, de un credit bancar în România, că e vorba de populaţie sau companii, se duce la bancă, ia creditul şi apoi plăteşte. Creditul în ţara noastră nu poate fi mai ieftin întrucât câştigul este în marjă, nu în dever. Cea mai mică marjă de intermediere în Uniunea Europeană, de 26%, înseamnă imposibilitatea de a câştiga pe profitul în dever, rămânem cu cel în marjă şi aşa o vom ţine de acum înainte, pentru că perspectivele nu sunt foarte luminoase pentru România”, a susţinut Vasilescu.

Totodată, oficialul Băncii Naţionale Române a mai făcut precizări, răspunzând la o întrebare din timpul conferinţei, în legătură cu procentul de 26% în ceea ce priveşte intermedierea bancară.

“Acest raport incredibil al intermedierii de 26% are o singură cauză – sărăcia din ţară. Companiile s-ar duce să se împrumute, dar nu se califică. Populaţia s-ar duce să se împrumute mai mult, dar nu se califică. Un exemplu dramatic este darea în plată, despre care noi vorbim de cinci ani, din 2015. O nebunie întreagă cu această Lege a dării în plată care a fost, pentru a doua oară, trimisă înapoi în Parlament de Curtea Consituţională. Această lege a avut câştig de cauză cu o cifră dată în piaţa vorbelor – 900.000 de familii sunt în situaţia de a-şi pierde casele prin executare. Când spui această cifră, în această situaţie, ar însemna că în România s-au făcut vreo şapte sau opt milioane de case din credit şi, o mare parte din cei care şi-au făcut aceste case, sunt pe cale să le piardă. Acest fapt era în piaţa vorbelor. În piaţa analizelor, cifrele erau altele. Creditele ipotecare nu au depăşit niciodată, la acea vreme, 340.000, totalul lor nu au depăşit această cifră, dar din aceastea, unele erau pentru împrumuturi de nevoi personale, însă ipotecate. (...) Ceea ce a salvat cât de cât piaţa caselor a fost programul Prima Casă, de când a apărut acest program a crescut şi numărul de case cumpărate prin credit, însă nu atât de mult încât să spui că 900.000 de familii sunt în situaţia de a-şi pierde casele prin executare. Parlamentul parcă avea nevoie de acest lucru pentru a aduce voturi prin această lege, dar nu a adus niciun vot”, a conchis consilierul de strategie al guvernatorului BNR.

 
 
CE SFATURI AI DA TÂNĂRULUI DE 21 DE ANI?

TOTUL PENTRU BUSINESS. TOTUL ESTE BUSINESS

Principalele valute BNR - miercuri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7790
Diferență: 0,0084
Ieri: 4.7786
Azi: 4.3101
Diferență: 0,0139
Ieri: 4.3095
Azi: 5.6586
Diferență: 0,5169
Ieri: 5.6295
Azi: 4.4487
Diferență: 0,2456
Ieri: 4.4378