Ministerul Apărăţii Naţionale a cheltuit, în 2018, 17 miliarde de lei, în vreme ce, la începutul anului, i se alocaseră 18,1 miliarde de lei pentru a se încadra în ţinta de cheltuieli pentru apărare de 2% din PIB. În plus, cum PIB-ul a crescut cu 42 de miliarde peste ţinta de la începutul anului de 908 miliarde de lei, Armata ar fi trebuit să primească bani în plus. Ca să primească bani în plus, Armata ar fi trebuit să-i cheltuiască mai întâi pe cei pe care-i avea.
Aflat la Bucureşti, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a declarat mulţumit: „Trebuie să investim, într-adevăr, în apărare, pentru a creşte securitatea într-o lume mai periculoasă. Aşadar, salut planurile României de a cheltui 2% din PIB şi de a-şi moderniza forţele armate în următorul deceniu. Capabilităţile moderne şi contribuţiile dumneavoastră la misiunile şi operaţiile noastre fac NATO mai puternică şi fac România mai sigură.“
În urmă cu doi ani, a fost semnat între partide un pact prin care forţele politice se angajau să aloce din buget 2% din PIB, pentru o perioadă de 10 ani, pentru modernizarea Armatei, care încă circulă cu maşini de teren ARO şi cu camioane DAC. Suma angajată este de 10 miliarde de euro.
Preşedintele SUA a cerut insistent ţărilor UE să-şi crească cheltuielile de apărare până la 2% din PIB, ameninţând că acele ţări care nu o fac nu vor mai beneficia de protecţia americană. Prin urmare, bugetele apărării în ţările membre ale NATO au început să crească. Guvernul a acordat anul trecut apărării 2% din PIB (şi o va face şi în acest an), dar MApN a cheltuit efectiv 1,8% din PIB. Armata trebuia să cheltuiască pe armament 6,8 miliarde de lei, dar a cheltuit 5,9 miliarde de lei.
În declaraţia comună cu secretarul general al NATO preşedintele Klaus Iohannis a cerut Armatei să cheltuiască banii, de vreme ce i-au fost asiguraţi. „România şi-a asumat 2% pentru apărare. În CSAT am luat aceste chestiuni în discuţie la început şi avem o mare oportunitate de tip strategic, putem să abordăm înzestrarea armatei din punct de vedere strategic, aproape lung. Avem un plan pentru 10 ani. Acest lucru face posibile achiziţii care nu au fost la îndemâna programelor de înzestrare. Unele au demarat foarte bine şi sunt în desfăşurare. Deci nu trebuie să spunem că nu se întâmplă nimic. Sigur, neavând practic de la Revoluţie încoace exerciţiul unor programe mari de înzestrare de tip strategic, lucrurile se mişcă parţial mai greu. Apar sincope, probleme neprevăzute şi toate acestea trebuie depăşite. În CSAT am discutat în fiecare an cum adaptăm aceste programe strategice. Suntem în grafic.“
Însă, s-a întrebat preşedintele: „De ce nu se progresează pe corvete? E o întrebare la care Ministerul Apărării trebuie să răspundă. Din punctul meu de vedere lucrurile sunt clare. MApN trebuie să livreze. Sper că această abordare se regăseşte şi la MapN. Răspunsul cu corvetele o să îl primim probabil când va primi răspuns la acea sesizare. Dar în ansamblu avem la dispoziţie fondurile, pentru că e un angajament al României, nu doar al CSAT, al ministerului“.
Ministerul Apărării Naţionale a anunţat, la începutul acestei luni, că a suspendat procedura de achiziţie a patru corvete, cu o alocare bugetară de 1,6 mld. euro. Suspendarea procedurii a venit după ce Şantierul Naval Constanţa, deţinut de grupul olandez Damen (dar controlar de statul român), a acţionat în instanţă Guvernul şi MApN, cerând anularea licitaţiei privind programul de înzestrare cu corvete multifuncţionale. Pentru contract se luptă francezii de la Naval Group, olandezii de la Damen, germanii de la ThyssenKrupp Marine Systems si italienii de la Fincantieri (Vard).
Ce bani a avut Armata în 2018
♦ Credite bugetare cuprinse în legea bugetului: 18,1 mld. lei
♦ Cheltuieli realizate: 17 mld. lei
♦ Alocări suplimentare, în urma majorării PIB de la 907 mld. lei la 949,6 mld. lei: aproximativ 1 mld. lei
♦ Alocări pentru investiţii din credite bugetare: 6,8 mld. lei
♦ Cheltuieli de investiţii realizate: 5,9 mld. lei
