Eveniment

„Avem multe de făcut în România, de la internet de mare viteză în mediul rural la servicii de bază precum cele de apă şi canalizare“

„Avem multe de făcut în România, de la internet de mare viteză în mediul rural la servicii de bază precum cele de apă şi canalizare“

Autor: Gabriel Razi

16.03.2015, 00:06 417

Dezvoltarea reţelei de internet de mare viteză şi serviciile de bază precum cele de apă şi canalizare în mediul rural din România sunt priorităţi subliniate de Phil Hogan (54 de ani), noul comisar european pentru agricultură. El a fost pentru prima dată în România într-o vizită oficială de două zile la sfârşitul săptămânii trecute.

„Avem multe de făcut, precum internetul broadband sau serviciile de bază. Politica Agricolă Comună este mai flexibilă acum şi guvernul poate reacţiona mai repede şi mai flexibil. Politica poate fi adaptată“, a spus comisarul, la un eveniment organizat la sediul local al Comisiei Europene.

Hogan, cel mai înalt oficial european pentru agricultură, are la Bucureşti misiunea dificilă de a câştiga încrederea mediului local de agrobusiness după ce primii şapte ani de prezenţă românească în UE au fost dominaţi de prezenţa românului Dacian Cioloş în fotoliul pe care îl ocupă acum politicianul irlandez. „România este prima dintre noile state membre ale UE pe care o vizitez“, a spus politicianul irlandez.

Dacă Dacian Cioloş a avut rolul de a reforma politica agricolă a Uniunii Europene, Hogan are misiunea de flexibiliza şi a eficientiza distribuţia de la Bruxelles către ferme a fondurilor din pachetul mamut de 362 miliarde de euro din următorii şase ani. Din această sumă, României îi revin 19,9 miliarde de euro. „Politica Agricolă Comună nu este despre fermieri, este despre întreaga populaţie“, a spus Phil Hogan.

În vizita de două zile de la Bucureşti, comisarul a discutat cu oficialii de la Agricultură şi situaţia programului românesc de 9 miliarde de euro pentru investiţii de fonduri europene. Prima variantă a programului a fost refuzată de comisie la sfârşitul anului trecut, iar documentul a fost trimis înapoi la Bucureşti pentru a fi rescris.

„Vom ajunge la un acord pe program în următoarele zece zile şi în 4-5 săptămâni vom avea toate aprobările“, a spus comisarul irlandez.

Autorităţile de la Bruxelles au dat undă verde până acum pentru 9 programe de fonduri europene pentru agricultură, care acoperă 22% din bugetul total, iar 15-20 de programe ar urma să fie adoptate în primele trei luni din acest an.

Agricultura românească a atras în perioada 2007-2013 aproximativ 7 miliarde de euro din fondurile pentru investiţii în mediul rural de la UE, sumă ce corespunde unui grad de absorbţie de 82,5%.

Banii s-au dus în infrastructura din mediul rural dar şi către ferme prin investiţii în tractoare, combine, silozuri sau fabrici de procesare a alimentelor.

Următorii şase ani vor fi a doua expe­rienţă a companiilor româneşti cu fondurile europene pentru agricultură, iar miza este direcţionarea banilor către segmentele de piaţă aflate în suferinţă sau unde fondurile precedente nu au avut efectul scontat. Pe lista de priorităţi se află obiectivul de a întineri mediul antreprenorial din agricultură, piaţa laptelui, pomicultura sau segmentul cărnii de porc.

Un alt obiectiv este construcţia unui pachet financiar simplificat cu baze de date pentru preţuri pentru activele achiziţionate pe fonduri europene, sistem de depunere online a proiectelor sau limitarea birocraţiei.

Agricultura românească înseamnă o valoare de 17 miliarde de euro pe an, având o pondere în PIB de 4,7%. Anul trecut agricultura a stagnat ca şi contribuţie în PIB în condiţiile în care preţurile au scăzut cu aproape 20%. De abia în ultimii ani agricultura a început să câştige în business odată ce procesul de comasare a terenurilor s-a accelerat, iar marii latifundiari şi ceilalţi investitori au început să aloce tot mai mulţi bani pentru retehnologizare, sisteme de irigaţii sau logistică.

AFACERI DE LA ZERO