Deficitul comercial extern a fost de aproape 10 miliarde de euro în 2016, dublu faţă de 2013, la exporturi de 57 miliarde de euro şi importuri de 67 miliarde de euro. Ungaria sau Cehia au excedent comercial.
Patrone spune că un model sustenabil de creştere nu trebuie să se bazeze doar pe consumul intern, cum s-a întâmplat în 2016, când creşterea investiţiilor a fost zero faţă de anul anterior.
„Creşterea prin consum a fost o formulă utilă pentru a ieşi din criză, dar dacă măsurile devin prociclice, atunci există riscuri. Trebuie focus pe dezvoltarea infrastructurii şi a bazei industriale. Creşterea nu trebuie să se bazeze doar pe cererea internă, ci şi pe exporturi. De ce nu şi-ar propune România, de exemplu, să devină un exportator net?”, a spus Matteo Patrone.
Cea mai mare problemă a României este astăzi infrastructura
„Câtă infrastructură aţi construit în ultimii cinci ani? Foarte puţină. Există o lipsă de continuitate a proiectelor în administraţia publică. Există o lipsă de capacitate în designul proiectelor şi în procedurile de achiziţii pentru derularea proiectelor. Este nevoie absolută şi de o prioritizare a proiectelor”, a spus Patrone.
Şeful BERD spune că există câteva proiecte la care lucrează instituţia pe care o conduce, dintre care trei - în transport, energie şi în comunicaţii - sunt mai avansate.
Finanţări de 200 de milioane de euro în 2016
„Potenţialul de capital uman este foarte clar, v-aţi înscris deja în lanţurile de valoare adăugată în automotive, în IT. Sunt elemente de optimism, dar există mari gapuri în energie şi transport. Suntem dispuşi să finanţăm reţeaua de autostrăzi şi căi ferate, precum şi dezvoltarea aeroporturilor”, a spus Patrone.
Peste trei luni BERD va anunţa un parteneriat pentru extinderea unei companii locale în străinătate.
BERD a acordat în 2016 finanţări de 200 milioane de euro pentru România, dintre care 70% în sectorul privat şi 30% în sectorul public.
Patrone afirmă că doar investiţiile în infrastructură vor rezolva problema disparităţilor regionale.
Când se va termina „reconstrucţia” în această parte a continentului? De ce după 27 de ani mai este nevoie de o bancă pentru „reconstrucţie”? „În Cehia nu mai avem noi proiecte, în Ungaria, România şi Bulgaria, da. România are nevoie de investiţii străine, de dezvoltarea companiilor locale, dar pentru aceasta este nevoie de infrastructură şi educaţie. Cei 3 milioane de români din UE se vor întoarce când aici vor fi suficiente investiţii”.
Fondul Suveran: Poate fi o idee bună, dar atenţie la riscuri
„Nu ştim deocamdată prea multe despre Fondul Suveran de Investiţii. Am înţeles că vom fi invitaţi în cadrul unui grup de lucru care va face propuneri pentru acest fond suveran. Poate fi o idee bună, există în multe ţări, dar trebuie să aibă un scop foarte clar – spre exemplu investiţiile în infrastructură”, spune Patrone.
Există totuşi riscuri. „De fapt, în România nu banii sunt o problemă când vorbim de investiţii în infrastructură, cu capacitatea de design a proiectelor şi de realizare a achiziţiilor publice”, a explicat şeful BERD.
Banca Transilvania, unde BERD mai deţine 8,6% din acţiuni
„Suntem foarte mulţumiţi de această investiţie. Este unul dintre cele mai de succes proiecte ale noastre. Parteneriatul nostru va continua, indiferent dacă va fi vorba de participaţia ca acţionar, de acordarea de finanţare sau de a colabora pentru extinderea băncii. Consolidarea poziţiei pe piaţă a Băncii Transilvania ar fi de bun augur”, a spus Patrone.
„Nu am primit solicitări de finanţare a transportului comun din Bucureşti”
BERD a finanţat în ultimii ani cu zeci de milioane de euro modernizarea transportului public local în oraşe precum Arad, Cluj sau Iaşi, dar deocamdată nu a primit nicio solicitare pentru Bucureşti.
„Am fi interesaţI să lucrăm cu Bucureştiul. Avem o preocuparea specială pentru îmbunătăţirea capacităţilor de transport din marile oraşe, dar nu am primit solicitări de la municipiul Bucureşti”, a spus Patrone.
„Vrem să sprijinim firmele mici şi mijlocii din afara Bucureştiului”
„Există trei posibilităţI prin care colaborăm cu IMM-urile. În primul rând, prin posibilitatea de a le oferi consultanţă. Avem un corp de experţi locali care au trecut prin multe proiecte de-a lungul anilor. Le acordăm şi finanţări directe, dar intrăm şi în parteneriate de finanţare cu bănci locale, care au o putere de distribuţie mai mare”, a spus Patrone.
sorin.pislaru@zf.ro
Proiecte BERD pentru România în 2017
♦ Valoare: 40 mil. euro
♦ Proiect: Finanţare pentru Banca Transilvania în cadrul Facilităţii de Credit Green Economy prin care banca să finanţeze proiecte de investiţii în clădiri rezidenţiale verzi
♦ Valoare: 100 mil. euro
♦ Proiect: Punerea la dispoziţia băncilor şi a altor instituţii de credit a unei linii de finanţare de 100 mil. euro, din care 30 mil. euro vor proveni de la IFC şi 70 mil euro de la BERD, pentru finanţarea de clădiri verzi în cadrul facilităţii de credit Green Economy Financing Facility (GEFF)
♦ Valoare: 36,7 mil. euro
♦ Proiect: Cofinanţare în forma unui credit de 36,7 milioane de euro pentru compania cehă CTPark Bucharest West I SRL, care să sprijine expansiunea companiei cu două noi depozite în cadrul parcului logistic Bucharest West Park, situat la 23 km vest de centrul Bucureştiului.
Activitatea BERD în România
♦ 392 de proiecte în total
♦ 158 de proiecte active
♦ 7,5 miliarde de euro investiţii cumulate ale BERD până în prezent
♦ 6,8 miliarde de euro returnări de credite şi vânzări de participaţii la companiile locale
♦ 56% ponderea în portofoliu a sectorului privat
♦ 1,6 mld. euro valoarea portofoliului de proiecte curent
♦ 1,3 mld. euro active operaţionale
♦ 24% ponderea investiţiilor în acţiuni în totalul valorii portofoliului actual
