Industria siderurgica romaneasca va mai pierde pana in anul 2008 aproximativ 8% din capaciatea actuala de productie de 10,02 milioane de tone de produse finite, conform strategiei de restructurare a sectorului, aprobata marti de Guvern
Strategie a fost convenita cu Comisia Europeana in cadrul negocierilor de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Din 1993 industria siderurgica romaneasca a piedrut aproximativ 1,2 milioane de tone din capacitatea de productie.
Secretarul de stat pentru Politici Comerciale din cadrul Ministerul Economiei si Comertului (MEC), Andrei Grigorescu a precizat ieri pentru Ziarul Financiar ca limitarea capacitatilor de productie din industria siderurgica se refera doar la combinatele siderurgice existente in prezent, care au beneficiat de in ultimii ani de ajutoare de stat, potentialii investitori in domeniu fiind liberi sa investeasca in noi combinate siderurgice.
Ultima masura de reducere a productiei in domeniul siderurgic vizeaza Combinatul Siderurgic Resita si Ispat Siderurgica Hunedoara, care vor inchide, pana in 2008, unitati de laminare produse finite cu o capacitate totala de 820.000 tone. Oficialii Ministerului Economiei si Comertului au afirmat ca reducerea capacitatilor de productie au fost negociate inclusiv cu actionarii majoritari ai combinatelor acestia urmand sa semneze acorduri cu MEC.
Revizuirea strategiei pentru restructurarea siderurgiei a fost inclusa in angajamentele asumate de Romania, la inchiderea capitolului "Concurenta" din negocierile cu Uniunea Europeana.
Astfel, capacitatile Romaniei de laminare la cald (produse finite) vor ajunge la 9,2 milioane tone in anul 2008, fata de 11,25 milioane tone in anul 1993. O valoare similara a similara se va regasi si in sectorul primar, de fabricare a otelurilor.
Reprezentantii MEC au apreciat ca cele 9,2 milioane tone de produse siderurgice finite pe care combinatele romanesti le vor putea produce in 2008 vor fi suficiente pentru a acoperi cererea de pe piata interna si cererile de livrare venite din partea clientilor externi. "Noi estimam ca valoare optimista a consumului intern de produse siderurgice se va ridica la 4,3 milioane de tone in 2008, la care se vor adauga exporturi de 4 milioane de tone," a declarat secretarul de stat Andrei Grigorescu.
Noul presedinte ales al Romanei, Traian Basescu afirmase in urma cu doua zile ca va cere redeschiderea negocierilor cu Uniunea Europeana la capitolul "Concurenta" din cauza faptului ca reducerea cu 2 milioane de tone a capacitatii de productie fata de nivelul din 2003 este dezavantajoasa pentru Romania.
Investitiile in sectorul siderurgic vor cumula potrivit strategiei guvernamentale 568 milioane de dolari (430 milioane de euro) in perioada 2002-2008. Din suma totala, 430 milioane dolari (325 milioane de euro) reprezinta investitiile in tehnologie, in timp ce 138 milioane dolari (104 milioane de euro) sunt alocate pentru adaptarea la cerintele de mediu. Cel mai mare combinat siderurgic, Ispat Sidex Galati, combinat detinut de grupul siderurgic LNM, are programate, in perioada 2002 - 2008, investitii de 444,6 milioane dolari, ceea ce reprezinta 78% din totalul alocat in intregul sector.
Ce a negociat Romania cu UE
In cadul negocierilor de aderare la UE, Romania a obtinut 50 de perioade de tranzitie si aranjamente tranzitorii, in comparatie cu Polonia care a obtinut 48, Ungaria - 35 si Malta - 47.
Capitolul 4 - Libera circulatie a capitalurilor
* Perioadele de tranzitie sunt similare celor obtinute de majoritatea statelor candidate:
* 7 ani pentru achizitionarea de teren agricol, paduri si teren forestier de catre cetatenii UE si ai Spatiului Economic European;
* 5 ani pentru dreptul de achizitie asupra terenului pentru resedinta secundara.
Capitolul 6 - Concurenta
Sectorul siderurgic
* Perioada de restructurare a acestuia (1993-2008) este mai mare decat cea agreata in cazul Cehiei si Poloniei (1997-2006);
* Romania a obtinut reducerea capacitatilor de productie pentru produse finite la 2,05 mil.tone;
* Suma ajutoarelor de stat acordate in perioada 1993 - 2004, in valoare de circa 51.000 mld lei (circa 127 mil. euro), reprezinta mai mult decat sumele obtinute de Cehia si Polonia impreuna;
Zonele libere si defavorizate
* Romania a obtinut doua perioade de tranzitie care vor permite mentinerea unor facilitati pentru aceste zone, pana la disparitia acestora, pe o perioada pana la sfarsitul anului 2010 pentru zonele defavorizate si 2011 pentru zonele libere. Polonia a obtinut perioade de tranzitie similare, pentru zonele economice speciale.
Capitolul 7 - Agricultura
* Romania a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani pentru modernizarea unitatilor de prelucrare a laptelui si carnii, cu introducerea, in Tratat, a unui mecanism de actualizare pana la data aderarii;
* Perioada de tranzitie pentru eliminarea din cultura a viilor hibride de pe o suprafata de 30.000 ha si replantarea acestora cu soiuri din specia Vitis vinifera este de 8 ani;
* Romania a obtinut alte perioade de referinta pentru negocierea cotelor de productie decat celelalte state candidate (2000-2002 fata de 1997-1999). La aceste cote, principala problema este realizarea, pana la data aderarii, a unor productii apropiate de cote, pentru ca altfel, exista riscul diminuarii acestora;
* Romania s-a orientat spre dezvoltare rurala si spre sectoarele unde avea potential de dezvoltare (zootehnie, cereale, vita-de-vie, lapte, zahar); Polonia s-a orientat spre plati directe, iar Bulgaria, spre produse cu caracter traditional, in special sectorul legumicol;
* La cereale s-a obtinut o suprafata de baza pentru culturi arabile (cereale, oleaginoase, proteaginoase, in pentru ulei, in fibra, canepa fibra) de 7,01266 mil. hectare pentru care Romania va primi subventii de la UE. Pentru restul de 2,4 mil. hectare, cultivate cu culturi furajere, de cartofi, sfecla, legume, tutun, pepeni, plante medicinale, etc., se vor primi subventii, in cuantumurile prevazute de acquis-ul comunitar pentru cultura respectiva;
* Cota de zahar obtinuta acopera consumul intern, formata din cota de zahar din sfecla (109.164 tone), o cota de procesare a zaharului din trestie de 329.636 tone si o cota de izoglucoza (aproape 10.000 tone);
* Romania a obtinut 3,9 mld. euro la capitolul Agricultura (la care se adauga 800 mil. euro fonduri structurale); Polonia a obtinut 4,6 mld. euro, iar Bulgaria - 1,5 mld. euro.
Capitolul 9 - Transporturi
* Romania a obtinut ambele perioadele de tranzitie pe care le-a solicitat in sectorul rutier (7 ani pentru greutatile maxime ale autovehiculelor si 4 ani pentru taxarea autovehiculelor grele de marfa pentru utilizarea anumitor infrastructuri).
Capitolul 10 - Impozitarea
* Romania a obtinut 8 perioade de tranzitie si 3 derogari la acest capitol, urmata de Polonia, cu 9 perioade de tranzitie, si apoi celelalte state candidate;
* Romania a obtinut o derogare de la acquis (pentru toate tipurile de transport - aerian, feroviar, maritim, rutier) pentru aplicarea scutirii cu drept de deducere a transportului international de persoane;
* Perioada de tranzitie de 3 ani pentru aplicarea accizei minime la tigarete;
* Derogare pentru acordarea unui regim special pentru accizarea alcoolului distilat obtinut de fermieri si destinat autoconsumului, echivalent a 50 l bautura spirtoasa/gospodarie/an, prin aplicarea unei cote de 50% din acciza standard aplicata in Romania;
* Romania a obtinut perioade de tranzitie pentru accizarea electricitatii si produselor energetice; au fost obtinute perioadele de tranzitie cu durata maxima si pentru cea mai mare parte a produselor accizate:
o La accizarea electricitatii, a pacurii utilizata pentru sistemul de termoficare, a motorinei si a benzinei fara plumb, dar si a gazelor naturale utilizate in scopuri necomerciale, Romania a obtinut cea mai lunga perioada de tranzitie pentru adaptarea nivelului de impozitare;
o Romania va utiliza toate posibilitatile permise de acquis pentru a scuti de accize anumite categorii ce consumatori si de activitati (de ex. gaze naturale - consumatorii casnici; motorina - activitati agricole, lucrari publice etc.)
Capitolul 14 - Energia
* In ceea ce priveste termenul de constituire a stocului minim de petrol, Romania a obtinut nu numai cea mai lunga perioada de tranzitie, pana la sfarsitul lui 2011, ci si o derogare de la nivelul minim al acestora, de 25%, de la 90 de zile la 67,5 zile;
* Preturile pentru energie nu fac obiectul negocierilor, dar este necesar ca pretul sa acopere costurile de productie.
Capitolul 21 - Politica regionala
* Totalitatea sumelor angajate pentru actiunile structurale destinate Romaniei in perioada 2007 - 2009 este de 5,9 mld. euro (in preturile anului 2004):
- 1,3 mld/ euro in 2007,
- 1,9 mld. euro in 2008,
- 2,6 mld. euro in 2009.
Polonia a obtinut, in acest domeniu, 11,3 mld. euro, iar Ungaria, 2,8 mld. euro in primii trei ani dupa aderarea la UE (2004-2006). Bulgaria a obtinut 2,3 mld. euro pentru 2007- 2009.
Capitolul 22 - Mediu
* Pentru directiva privind ambalajele si deseurile de ambalaje, Romania a obtinut cele mai lungi perioade de tranzitie - maximum 5 ani, similara celei obtinute de Malta.
* Romania a fost singurul stat care a obtinut perioade de tranzitie pentru depozitarea deseurilor de electronice (2 ani).
* Perioada de tranzitie pentru descarcarea substantelor periculoase - 3 ani pentru opt substante. Numai Malta a mai obtinut 3 ani si 8 luni, insa doar pentru cloroform.
* Pentru directiva privind epurarea apelor uzate urbane, perioada de conformare este de maximum 12 ani (pana la 31 decembrie 2018). Cea mai lunga perioada de tranzitie obtinuta de celelalte state a fost de 11 ani si opt luni (Ungaria, Polonia, Slovacia, Slovenia).
* Pentru transportul deseurilor, Romania a obtinut cea mai lunga perioada de tranzitie, de 9 ani, timp in care poate obiecta la transportul deseurilor dinspre UE sau poate cere conditii mai stricte pentru acestea.
* Pentru directiva privind controlul integrat al poluarii, Romania a obtinut cea mai lunga perioada in care agentii economici se vor putea alinia standardelor de mediu (maximum 9 ani, fata de un maximum atins de Polonia de 6 ani si 8 luni). In plus Romania a primit perioada de tranzitie pentru un numar de 195 instalatii, comparativ cu 55 instalatii in cazul Poloniei.
Cap. 29 - Prevederi financiare si bugetare
* Romania a obtinut circa 11 mld. euro in angajamente, pentru 2007- 2009, comparabil cu Polonia tot pentru primii 3 ani dupa aderare (19,2 mld. euro); Romania - 500 euro per capita, Polonia 480 euro per capita. Bulgaria a obtinut 4,8 mld. euro pentru perioada 2007 - 2009.
Cap. 31 - Altele
Romania a obtinut 559,8 mil. euro pentru 2007 - 2009 (297,2 mil. euro in 2007, 131,8 mil. euro in 2008 si 130,8 mil. euro in 2009). Acesti bani vor fi folositi pentru securizarea frontierei (cel putin 50%) si pentru o facilitate de tranzitie (sume care pot fi folosite acolo unde este nevoie). Suma aceasta se adauga fondurilor obtinute de Romania pentru 2007 - 2009 (aproximativ 11 mld. euro angajamente si circa 6 mld. euro plati).
* Polonia a obtinut 280 mil. euro pentru securizarea frontierelor in primii trei ani dupa aderare, iar Bulgaria - 119 mil. euro.
Sursa: Ministerul Integrarii
vlad.nicolaescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
