România va avea anul acesta un produs intern brut de 511,6 mld.lei (120,6 mld. euro), conform noii prognoze luate în calcul larectificarea bugetului, în scădere cu 27,3 mld. lei faţă deestimarea iniţială.
Deşi după ultima rundă de negocieri cu FMI autorităţile auinvocat ca prognoză de scădere a economiei un interval cuprinsîntre -1,7% şi -1,9%, bugetul nu putea fi rectificat pe baza unuiinterval, aşa că până la urmă a fost avută în vedere o recesiune de-1,9%, diametral opusă faţă de creşterea de 1,3% prognozatăiniţial.
La jumătatea anului, PIB a înregistrat o scădere de 1,5% conformestimării Institutului Naţional de Statistică.
Varianta iniţială a bugetului construit pornind de la o ipotezăde creştere economică dovedită complet falsă a fost girată întotalitate de FMI şi nici BNR nu a semnalat public riscul pe careîl implică elaborarea bugetului general consolidat după niştepremise atât de şubrede.
Datele la semestrul I bat şi noilepreviziuni
Nici măcar noile prognoze macroeconomice luate în calcul larectificare nu tind să se apropie prea mult de realitate: bugetulRomâniei pe 2010 avea în vedere o creştere a exporturilor cu numai3,5%, deşi acestea urmau să tragă economia afară din groaparecesiunii; la jumătatea anului, încasările din exporturi au ajunssă înregistreze o majorare spectaculoasă de peste 23%, însă Comisiade Prognoză şi Ministerul Finanţelor nu anticipează decât ocreştere anuală de 12,7%, oricum mai mult decât triplă faţă deestimarea iniţială.
Similar, pentru importuri era prognozată o creştere de 4,2%, iarnoua prognoză este de 7,8%, deşi la jumătatea anului acestea auînregistrat o majorare de 17%.
La capitolul inflaţie, Finanţele adoptă o estimare chiar cevamai pesimistă decât Banca Naţională: 7,9% la final de an, faţă de7,8% după socotelile BNR. În iulie, după majorarea TVA la 24%inflaţia a sărit la 7,14%, sub aşteptările analiştilor.
De asemenea, a fost retuşată substanţial prognoza privindşomajul, care ajunge acum la 8,5%, faţă de varianta iniţială de7,3%.
Cu toate că la sfârşitul lunii mai numărul salariaţilor dineconomie scăzuse la 4,27 milioane, au urmat şi urmează concedieride zeci de mii de angajaţi din sectorul de stat, calculele bugetareau în vedere un număr mediu de 4,66 milioane de salariaţi, înscădere cu numai 1,8% faţă de 2009, când a fost o reducere de 5,9%.Modificarea anuală a numărului de salariaţi ar fi astfel de numai85.000 de persoane în minus pe 2010.
Mai mult, câştigul salarial mediu brut este estimat să urce cu1,6% faţă de 2009, până la 1.910 lei.
Reducerea PIB estimat face ca în pofida tăierii cu 3,5 mld. leia cheltuielilor de personal bugetate, până la 42,2 mld. lei,ponderea acestora în PIB să rămână la 8,2%, faţă de 8,5% învarianta iniţială.
Deşi Finanţele se împrumută tot mai greu în lei la costul dorit,cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute să scadă cu 370 mil. lei,până la 8,7 mld. lei, rămânând la 1,7% din PIB.
La investiţii, cheltuielile alocate scad cu 1,2 mld. lei, pânăla 33,4 mld. lei, dar ponderea acestora în PIB urcă de la 6,4% la6,5%.
Recesiunea şi evaziunea subţiază veniturile
Accizele, una dintre sursele importante de încasări bugetare, arfi trebuit să aducă 18,4 mld. lei, respectiv 3,4% din PIB, potrivitbugetului construit iniţial, însă în varianta rectificată apare oscădere de aproape 2 mld. lei, respectiv o pondere de 3,2% dintr-unPIB diminuat. Rompetrol Rafinare a anunţat la şase luni o creşterea afacerilor cu 24%, în timp ce vânzările Petrom au crescut cu14%.
În pofida creşterii nivelului accizelor, Finanţele se aşteaptăla o scădere a veniturilor faţă de programul iniţial, cu toate căîn luna iunie au introdus reglementări considerate foarte durepentru combaterea evaziunii în domeniul produselor accizabile.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
