Acordul de Parteneriat pentru perioada 2014-2020, documentul care stabileşte cum vor fi împărţite cele 40 mld. euro alocate României în actualul exerciţiu financiar, a fost acceptat la Bruxelles, după cum a anunţat Ministerul Fondurilor Europene. Acceptul Bruxelles-ului închide un demers lung şi complicat, autorităţile europene având obiecţii faţă de o primă variantă a acordului. Iniţial, administraţia de la Bucureşti spunea că va încheia demersurile birocratice până la începutul acestui an, astfel încât România să fie capabilă să absoarbă bani chiar din prima zi a exerciţiului financiar 2014-2020.
„România are deja Acordul de Parteneriat 2014 -2020 validat de cei patru comisari, decizia Comisiei Europene de adoptare a acestui document urmând a fi publicată în zilele următoare“, a anunţat ieri Ministerul Fondurilor Europene.
România beneficiază în exerciţiul financiar 2014-2020 de aproape 40 mld. euro, din care 22 de miliarde constituie fonduri structurale, 8 mld. euro sunt fonduri pentru dezvoltare rurală, iar restul sunt subvenţii destinate agriculturii.
Acordul de parteneriat indică modul în care sunt împărţite fondurile structurale. Dacă în exerciţiul financiar 2007-2013 existau şapte programe operaţionale care gestionau fondurile structurale, în exerciţiul 2014-2020 ele vor fi în număr de şase şi doar trei ministere vor supraveghea şi gestiona cheltuirea banilor – Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Agriculturii şi Ministerul Administraţiei şi Dezvoltării Regionale.
În varianta revăzută a acordului, aprobată de comisarii europeni, cea mai mare parte din fondurile europene alocate României în perioada 2014-2020 este direcţionată spre Programul Operaţional Infrastructură Mare (care reuneşte actualul POS Transport şi POS Mediu), în cuantum de 9,41 mld. euro. Fondurile rămase sunt alocate programelor operaţionale Regional (6,7 mld. euro), Capital Uman (4,11 mld. euro), Competitivitate (1,32 mld. euro), Capacitate Administrativă (0,55 mld. euro) şi Asistenţă Tehnică (0,21 mld. euro). În plus, 0,45 mld. euro vor merge spre programele de cooperare transfrontalieră.
Slaba absorbţie a fondurilor europene a constituit o problemă complicată între guvernul de la Bucureşti şi Comisia Europeană. La momentul de faţă, pe exerciţiul financiar 2007-2013, România e la un grad de absorbţie de doar 35% şi mai are de cheltuit 12 mld. euro din fondurile structurale din cele 19,2 mld. euro care i-au fost alocate, deşi mai are mai puţin de un an şi jumătate pentru a cheltui aceşti bani. Chiar şi penultima clasată, ca medie de absorbţie, Slovacia, are un grad de absorbţie de peste 40%.
Deşi ţările cu o slabă absorbţie ar fi putut să fie penalizate prin acordarea unor sume reduse în exerciţiul financiar 2014-2020, România a primit în final aproape 40 mld. euro, în creştere cu 17% faţă de sumele acordate în exerciţiul 2007-2013, dar mai puţin decât au primit alte state dacă raportăm fondurile structurale la numărul de locuitori. În schimb, România a mai primit o derogare, anume prelungirea cu un an a timpului în care poate cheltui fondurile alocate perioadei 2011-2012, ceea ce a salvat, în cazul României, 4 mld. euro care i-ar fi fost retraşi pentru că nu i-ar fi putut cheltui.
