Acum prioritare sunt formarea unui nou guvern şi adoptarea legii bugetului pentru 2013, dar şi stabilitatea şi predictabilitatea. Este nevoie de predictabilitate în primul rând.
Avem nevoie de linişte la nivel politic, pentru că anul acesta am fost afectaţi de lupta pe plan politic. Ca măsuri economice, noul guvern trebuie să demareze în primul rând lucrările de infrastructură şi mai apoi să se concentreze pe politicile sociale, arată oamenii de afaceri români.
"Printre priorităţi ar trebui să se numere investiţiile în infrastructură, stabilitatea fiscală, încurajarea capitalului autohton. (...) Turismul are nevoie să primească acel push pentru a reuşi să aibă o contribuţie mai mare în PIB-ul ţării", arată Radu Enache, acţionarul majoritar al lanţului hotelier Continental Hotels
Adrian Mihai, unul dintre cei trei proprietari ai companiei FAN Courier, arată că acum când ştim cine ne va conduce în următorii patru ani trebuie să vedem mai multă înţelepciune din partea politicienilor, în vreme ce Stelian Negoescu, directorul general al ISCIR-CERT, companie care se ocupă de certificarea sistemelor de management şi personal, arată că există multe nereguli în prezent care ar trebui să se afle pe lista de priorităţi ale Guvernului: "Cred că principalele lor obiective ar trebui să fie relansarea economiei şi stabilitatea fiscală".
Există toate şansele să aveam până la finele anului un nou guvern, asta dacă numirea noului prim-ministru nu întârzie.
Preşedintele Traian Băsescu nu a comentat până în prezent rezultatul alegerilor câştigate categoric de USL.
USL care a câştigat la legislative are în programul de guvernare ca filosofie reducerea fiscalităţii şi revenirea, la finalul celor patru ani de guvernare, la TVA de 19%, după ce în 2010 aceasta fusese majorată la 24%.
Programul prevede revenirea la cota progresivă de impozitare a veniturilor salariale, cu limita superioară de 16% şi cu deductibilităţi fiscale. Veniturile salariale ar urma să fie impozitate - potrivit documentului citat - în funcţie de nivelul lor cu o cotă de 16%, 12% şi 8% - măsura urmând să intre în vigoare începând cu salariile cele mai mici.
În privinţa contribuţiilor de asigurări sociale, acestea ar urma să se reducă pentru angajator tot treptat în următorii 4 ani cu cinci procente. Salariul minim pe economie ar urma să crească şi el, treptat, până la 1.200 de lei în 2016 de la 700 de lei în prezent.
USL intenţionează să introducă o nouă treaptă de TVA redusă, anume la producătorii agricoli unde TVA ar urma să fie de 9%. Procedeul ar urma să se desfăşoare aşa: se plăteşte TVA de 24%, iar 15% se întorc la producător în momentul în care acesta prezintă factura. Revenirea la TVA de 19% se va produce la capătul celor patru ani de guvernare.
USL mai notează în program că intenţionează să crească deductibilităţile cheltuielilor din cercetarea şi dezvoltarea de la 20% la 50% şi să reducă la jumătate numărul de taxe parafiscale. Acum că este la guvernare rămâne de văzut când va fi pus în practică acest program, dacă va fi pus.
Priorităţile lui Ponta. Se potrivesc cu cele ale businessului?
Premierul Victor Ponta a anunţat duminică-seară cele 4 obiective esenţiale ale viitorului Guvern: crearea de locuri de muncă, stabilitatea fiscală, calitatea serviciilor publice şi justiţia socială. Ce ar trebui să însemne aceste lucruri?
1. Crearea de locuri de muncă
România a pierdut în criză 600.000 de locuri de muncă şi a recuperat în 2011 doar 100.000 dintre acestea. Programul USL vorbeşte de scăderea contribuţiilor de asigurări la angajator pentru stimularea angajărilor, dar încă nu este clar de când ar urma să fie pusă în practică această măsură.
2. Stabilitatea fiscală
Acest lucru ar însemna ca Guvernul să nu schimbe, cel puţin deocamdată, Codul fiscal. Există mai multe idei în programul USL între care majorarea salariului minim, introducerea cotei progresive de impozitare a veniturilor din salarii sau introducerea TVA redusă la agricultori. Iarăşi nu există un calendar de intrare în vigoare a acestor măsuri.
3. Justiţia socială
Este un termen general care se referă mai cu seamă la cei cu posibilităţi mai mici, cu salarii mai mici care şi ei trebuie protejaţi. Intenţia Guvernului anunţată înainte de alegeri este ca cei care vor beneficia primii de impozitul progresiv să fie cei cu salarii mai mici. "Reîntregirea" salariilor bugetarilor a fost făcută în numele aceleiaşi justiţii sociale.
4. Calitatea serviciilor publice
Premierul nu a dat detalii. Dar o idee o oferă programul de guvernare al USL care spune că nu beneficiem de servicii publice de calitate pentru că profesioniştii care au rămas în sistem nu sunt apreciaţi şi recompensaţi. Firmele nu sunt ajutate. Plătitorii corecţi de taxe şi impozite nu sunt protejaţi.
FITCH: După alegeri, deciziile vor fi luate mai uşor; se pune problema consultării pe teme importante
Rezultatul alegerilor ar putea conduce la un proces mai eficient de luare a deciziilor, dar şi la o oarecare rezistenţă faţă de reformele structurale şi privatizări, precum şi la situaţia ca Guvernul să ia hotărâri importante fără o consultare largă, afirmă Matteo Napolitano, analist al Fitch.
Majoritatea solidă în Parlament a unui nou guvern ar putea avea şi efectul advers ca executivul să se simtă îndreptăţit să ia decizii importante fără o consultare mai largă.
"Principalul avantaj este că procesul de luare a deciziilor ar trebui să fie mai eficient, însă pe de altă parte, un guvern cu o majoritate amplă (de două treimi) ar putea considera că are libertatea de a lua decizii cu impact major fără o consultare largă", a declarat Napolitano.
Noul guvern se va concentra, probabil pe reforme structurale, care vor avea un rol central într-un alt acord cu FMI, afirmă analistul agenţiei de evaluare financiară Fitch.
Rezultatul alegerilor ar putea conduce totuşi la o anumită rezistenţă faţă de reforme şi privatizări, dar Fitch se aşteaptă să existe suficient consens politic pentru aprobarea acestora.
"Anticipăm o oarecare rezistenţă la reforme structurale, restructurări ale companiilor de stat şi privatizări, dar în final ne aşteptăm să existe suficient consens politic în rândul clasei politice pentru adoptarea acestora", a declarat Napolitano.
Întrucât rezultatul alegerilor este în linie cu aşteptările, Fitch nu anticipează un impact major asupra cursului de schimb al leului în raport cu euro.
"Ne aşteptăm ca leul să se aprecieze uşor faţă de euro anul următor", a spus analistul. Marius Oncu
RAIFFEISEN: Negocierile Guvernului cu FMI de anul viitor vor fi mai dure decât precedentele
Negocierile Guvernului cu FMI de la începutul anului viitor vor fi mai dure decât rundele precedente, în condiţiile în care cadrul fiscal general anunţat pentru următorii patru ani implică unele riscuri pentru procesul de consolidare bugetară, potrivit unei analize a Raiffeisen. În acest context, analiştii băncii consideră că pe termen scurt se vor menţine presiunile asupra preţurilor obligaţiunilor româneşti şi a leului.
"Având în vedere incertitudinile legate de politicile economice şi perspectivele unor negocieri dure cu FMI asupra proiectului de buget pentru anul viitor, continuăm să avem aşteptări precaute legate de preţurile obligaţiunilor şi cotaţia leului pe termen scurt", potrivit analiştilor. După încheierea alegerilor, formarea noului guvern, în contextul tensiunilor dintre preşedintele Băsescu şi USL, şi adoptarea legii bugetului pentru 2013 sunt prioritare.
"Înainte de aprobarea bugetului, autorităţile din România trebuie să negocieze principalele politici economice cu FMI şi Comisia Europeană, în cadrul acordului preventiv actual şi în perspectiva prelungirii acestuia în 2013", se arată în analiză.
Analiştii au notat totodată faptul că în ultimele şapte luni USL a dovedit că vrea să continue procesul de consolidare, cu toate că unele reforme structurale au fost amânate.
USL a câştigat aproximativ 60% din voturile pentru Parlament, potrivit rezultatelor parţiale publicate de Biroul Electoral Central după numărarea voturilor de la 96% din secţiile de votare. Preşedintele Traian Băsescu a declarat în luna noiembrie, la începutul unei întrevederi cu delegaţia FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, că a discutat cu premierul Victor Ponta şi cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi s-a decis încheierea unui nou acord cu FMI pentru "încă un an sau doi".
Premierul Victor Ponta a afirmat la scurt timp că un nou acord de precauţie cu FMI ar acţiona drept plasă de siguranţă împotriva "turbulenţelor serioase" de pe pieţele financiare.
Ministrul finanţelor publice, Florin Georgescu, a spus la rândul său că misiunea FMI de evaluare va reveni la Bucureşti la mijlocul lunii ianuarie, când se va face ultima analiză a acordului în derulare şi se vor negocia condiţiile unei noi înţelegeri, care va fi aprobată cel mai probabil în luna februarie.
Acordul preventiv aflat în derulare ar trebui să se încheie în luna aprilie. Anca Dumitrescu
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
