Eveniment

Ciprian Păun, partener NNDKP Cluj-Napoca: Dacă directorul financiar sau contabilul a greşit declaraţiile financiare şi impunerea ANAF a fost justificată, ar trebui să se ducă sincer la acţionari sau board şi să recunoască greşeala în loc să ducă firma în instanţă

ZF/NNDKP Cum administrăm riscurile fiscale şi (macro) economice în 2020?

Ciprian Păun, partener NNDKP Cluj-Napoca: Dacă directorul financiar sau contabilul a greşit declaraţiile financiare şi impunerea ANAF a fost justificată, ar trebui să se ducă sincer la acţionari sau board şi să recunoască greşeala în loc să ducă firma în instanţă

Autor: Răzvan Botea

19.02.2020, 13:13 1404

Ciprian Păun, partener NNDKP Cluj-Napoca, spune că, de cele mai multe ori, departamentul financiar încearcă să treacă prin inspecţiile fiscale pe cont propriu fără să implice alte departamente. El spune că, în cazul în care ANAF a sesizat faptul că ar fi trebuit să încaseze anumite sume, însă contabilul a greşit actele financiare şi a omis acele sume, acesta din urmă ar trebui să se ducă la acţionarii sau boardul companiei şi să explice situaţia, în loc să ducă firma într-un proces în instanţă, într-o bătălie pe care nu o poate câştiga.

„Discuţia este de a porni cu onestitate din prima faza. În concluzie contabilul sau directorul financiar, dacă a greşit, ar trebui să se ducă sincer către acţionari sau board şi să recunoască greşeala în loc să aducă compania în instanţa într-o bătălie pe care nu o poate câştigă, decât dacă are un noroc fenomenal”, a spus el în cadrul evenimentului ZF/NNDKP Legal&Tax Cluj-Napoca.

El mai spune că situaţiile de acest gen se pot rezolva relativ uşor prin depunerea unei declaraţii rectificative, achitarea sumelor şi apelarea la amnistia fiscală care presupune reducerea cheltuielilor accesorii (dobânzi) ale unei datorii ale unei companii.

„Dacă reuşim să facem o declaraţie rectificativa, achităm sumele - pentru că pe bună dreptate cei de la ANAF au constatat o greşeală-  şi apoi apelăm la amnistie- se şterg dobânzile, compania nu pierde nimic şi nu mai ajungem în instanţa să supunem contribabilulu la un stres suplimentar. ”

Ce a mai spus Ciprian Păun:

Disputele fiscale ce vizează problema dublei impuneri în cadrul Uniunii europene se află pe un trend ascendent în ultimii 10 ani. în 2018 existau peste 6.000 de cazuri pendinte publicate în raportul OECD. În România erau 26.

De fapt este o bătălie la nivelul Uniunii Europene între administraţiile fiscale în legătură cu  care ţară trebuie să impună taxele. Există 26 de proceduri în care România este parte. Nu le-a iniţiat neapărat România, ci o altă autoritate fiscală a considerat că trebuie să impună acele venturi.

O mare parte a contribuabilor nici măcar nu sunt informaţi că se află în situaţia dublei impuneri. lucrurile s-au schimbat definitv cu modificarea codului de procedura fiscală în 2019. Conflictarea la nivelul Uniunii Europene are în acest moment că şi cuantum 10 mld. euro. Cu cât resursele bugetare ale statelor membre vor scădea, cu atât bătălia pentru resursele din alte state europene şi încercarea de a impune venituri din această zona va creşte foarte mult.

Avantajul este că prin nouă legislaţie se stabilesc termene concrete, paşi şi proceduri, în care contribabilul devine jucător, nu unul atât de activ pe câte ne-am aşteptat noi, dar contribuabilul poate declanşa din proprie iniţiativa procedura de evitarea a dublei impuneri şi acest lucru este foarte important.

 
AFACERI DE LA ZERO