Conformitatea nu ar trebui să mai fie un aspect care vizează doar departamentele specializate din companii, ci şi pe cei cu care acestea interacţionează, de la acţionarii companiei până la instituţiile de reglementare, astfel încât să se asigure o transparenţă şi o mai bună comunicare între toate aceste părţi, spun specialiştii în domeniu.
Conformitatea reprezintă respectarea legilor în vigoare, a normelor şi a principiilor interne.
Pe de altă parte, reprezentanţii instituţiilor statului spun că mediul privat ar trebui să sesizeze mai des autorităţile atunci când se confruntă cu probleme de fraudă sau corupţie, multe dintre companii alegând să rezolve aceste probleme în departamentele interne.
Acestea au fost principalele concluzii ale celei de-a doua ediţii a Conferinţei anuale de conformitate, organizată de ZF împreună cu PricewaterhouseCoopers (PWC). În cadrul evenimentului s-a dezbătut atât problema corupţiei şi a fraudelor din România, dar şi importanţa conformităţii în buna desfăşurare a activităţii companiilor.
„Perioadele de creştere au adus reglementări mai puţine, iar crizele au adus mult mai multe reglementări. Arta a constat în aducerea de reglementări suficiente astfel încât să nu distrugă mediul de afaceri (…). Costul respectării normelor şi standardelor este mult mai mic decât costurile nerespectării acestora“, a declarat Vasile Iuga, country managing partner al PWC România. Ideea este susţinută şi de Anca Hrisov, CEO al International Compliance Education România, care spune că neconformitatea poate duce chiar la falimentul companiilor. „Deficienţele în controalele de conformitate, alături de deficienţe în managementul riscurilor, în guvernanţa corporativă şi mai ales în implicarea şi aplicarea principiilor în business au stat la baza problemelor companiilor, care s-au propagat şi la nivelul pieţelor internaţionale“, a spus Hrisov.
Pe de altă parte, Alexandru David, şeful departamentului de conformitate din cadrul Petrom, consideră că pentru a avea un astfel de sistem de reglementare pus la punct trebuie să ai anumite instrumente pentru a implementa obiectivele şi o bună comunicare cu angajaţii din departamentele vizate (de exemplu vânzări), dar şi cu managementul companiei.
„Degeaba avem sisteme sau proceduri dacă mesajele noastre nu ajung la toţi angajaţii, în funcţie de grupuri ţintă sau domenii(...). Decât să dăm angajaţilor un document foarte stufos, încercăm să transmitem mesajele în unele prietenoase“, menţionează el.
Maria Maxim, şeful departamentului de conformitate din cadrul Romtelecom, spune că în cadrul companiei sistemul de conformitate s-a construit pe trei piloni: zona prevenţie, detecţie şi zona de protecţie a datelor.
Ea menţionează că pentru un operator de telecom conformitatea implică o serie de reglementări, care diferă de cele din instituţiile financiare. „Este foarte important să se ştie că orice poate «călca alături» pentru că de multe ori presiunea din zona de business este foarte mare.“
Însă oamenii nu pot fi conformi dacă nu vor să fie, iar educaţia nu trebuie făcută doar în interiorul organizaţiei, ci şi în afara ei, de la acţionarii companiei până la instituţiile de reglementare, spune specialistul Jonathan Bowdler, global head of compliance în cadrul International Compliance Training Institute.
„Oamenii nu pot fi conformi decât dacă văd un beneficiu în asta. Ar trebui să răsplătim un om care acţionează conform, decât să pedepsim opusul.“
Corupţia, o problemă care persistă
Chiar dacă corupţia rămâne o problemă importantă a României comparativ cu celelalte ţări din regiune, oamenii şi în special mediul privat nu sesizează instiţuţiile statului atunci când se confruntă cu un astfel de incident.
„În cazul ANI sesizările vin mai mult dinspre public, dinspre mass-media. Sunt foarte puţine sesizări care să vină dinspre sectorul privat. Recomandarea este de a sesiza ANI“, a declarat Cornel Călinescu, director în cadrul Ministerului Justiţiei însărcinat cu strategia naţională anticorpuţie.
Ionel Fierăscu, şeful departamentului de conformitate din cadrul Raiffeisen Bank România, spune că nu există oameni incoruptibili, ci preţuri care cumpără oameni. „Corupţia agravează relaţiile sociale şi produce prejudicii economiei statului“, spune el.
În schimb, Corneliu Moldoveanu, membru în consiliul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF), spune că nu crede că un alt caz FNI va mai exista.
„Eu zic că nu (nu va mai fi un caz FNI - n.red.), în mod clar reglemetările s-au îmbunătăţit. Dacă mă întrebaţi strict, chiar dacă nu am făcut parte din CNVM, şi atunci reglemetările au fost bune, dar nu au fost bine puse în aplicare“, consideră el.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 30.05.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
