Productia de cereale si legume a inregistrat scaderi dramatice, cea mai mare fiind consemnata de culturile de floarea- soarelui unde productia s-a diminuat la 0,54 mil. tone de la 1,5 mil. tone, cat s-a obtinut in 2006, potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica (INS).
Cauza principala a fost seceta care s-a inregistrat anul trecut, Romania fiind tara cea mai afectata din aceasta zona a Europei. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, peste 65% din suprafata cultivata a fost afectata in proportii cuprinse intre 30 si 100%.
Majoritatea culturilor, atat cele de grau, orz si ozoaica, ovaz, porumb, floarea-soarelui si sfecla de zahar, cat si cele de cartofi, tomate, varza, morcovi sau pepeni verzi au fost puternic afectate de caldurile excesive si de variatiile de temperatura inregistrate anul trecut.
Productia de cereale, de exemplu, a inregistrat o scadere cu 49,9%, la 7,897 mil. tone, concomitent cu reducerea productiilor medii la hectar. S-a remarcat astfel o scadere accentuata a productiilor de porumb la 3,8 mil. tone de la 8,9 mil. tone si de grau la 3,1 mil. tone de la 5,5 mil. tone, cat s-a inregistrat in anul anterior. Si productiile medii la hectar au scazut la porumb cu 57,5%, iar la grau cu 41,6%.
In ceea ce priveste sectorul plantelor leguminoase, productia a inregistrat o scadere de 50%, la 36.000 tone, pe fondul diminuarii productiei medii la hectar, desi suprafata cultivata a crescut cu 10%.
La plantele oleaginoase, productia a scazut cu 49,1%, la 1,044 milioane tone, desi suprafata cultivata s-a marit cu 0,3%, la 1,302 milioane de hectare. Pe acest segment, scaderi s-au consemnat la floarea-soarelui, a carei productie a scazut de peste doua ori jumatate, si la soia, unde productia din 2007 a fost mai mica cu 57,4%. Suprafata cultivata cu rapita a crescut in 2007 la 340 de mii de hectare, de la 110 mii de hectare, cat a reprezentat suprafata rezervata acestei culturi pentru anul anterior, iar productia a crescut in aceeasi perioada de doua ori, mai ales ca fermierii au considerat-o materia prima de baza pentru biocombustibil.
In ceea ce priveste productia medie la hectar, aceasta a fost mai mica cu 56,6% la floarea-soarelui, cu 40,6% la soia si cu 35,6% la rapita. Si productia de sfecla de zahar a scazut cu 34,6%, la 753.000 tone, in principal din cauza reducerii suprafetei cultivate cu 25%, la 30.000 hectare, de la 40.000 hectare, in timp ce productia medie la hectar s-a redus cu 12,8%.
Productia de cartofi s-a diminuat cu 7,4%, la 3,717 milioane tone, aceasta fiind influentata atat de reducerea suprafetei cultivate cu 2,9%, cat si a productiei medii la hectar cu 4,7%.
Anul trecut, s-a simtit o diminuare a productiilor si la majoritatea culturilor de legume, tomatele inregistrand o scadere de 19,6%, varza o scadere de 17,3%, castravetii de 15,4%, ardeii o diminuare de 30,8%, iar pepenii verzi si galbeni de 35,5%.
Si suprafetele cultivate cu legume s-au micsorat intr-un an foarte mult. Terenul destinat tomatelor a scazut cu 11,8%, de la 51.000 de hectare la 45.000 de hectare, cel pe care au fost cultivati castravetii a scazut cu 5,3%, de la 16.000 de hectare la 13.000 de hectare, pentru ardei suprafata a fost cu 17,4% mai mica decat in 2006, ajungand la 19.000 ha, de la 23.000 ha cat s-a cultivat cu un an inainte, in timp ce pentru varza si ceapa uscata, suprafata cultivata s-a mentinut la nivelul anului precedent.
Productia de struguri a scazut cu 3,4% in 2007, iar valoarea medie la hectar a fost cu 2,4% mai mica fata de anul 2006, care a fost un an normal pentru cultura vitei-de-vie. Productia de struguri de la viile hibride a scazut cu 5,4% atat din cauza scaderii suprafetei cultivate cu 3,2%, cat si a productiei medii la hectar, cu 2,3%.
Fructele, obtinute exclusiv din livezi, au consemnat o scadere a productiei cu 17,4%. La principalele specii de pomi fructiferi productia a inregistrat scaderi la meri
(-12,7%), peri (-8,3%), pruni (-20,0%), ciresi-visini (-37,5%) si caisi-zarzari (-28,6%), in timp ce suprafetele cultivate cu principalele specii de pomi fructiferi s-au mentinut la nivelul anului precedent. Pentru anul acesta, jucatorii agricoli se asteapta la cel putin 15 mil. tone de cereale si plante tehnice, datorita ploilor din toamna trecuta, dar si cantitatilor mari de zapada care au cazut, acestia fiind principalii factori care vor contribui la cresterea productiei. "Daca vom scoate o tona in plus la fiecare hectar, din cele sapte mil. ha pentru care primim subventii vom avea o productivitate mai mare, iar necesarul va fi asigurat", a declarat Stefan Poenaru, administratorul Agrofam Fetesti.
Cel mai mare atu al agricultorilor este zapada care a cazut din abundenta in majoritatea regiunilor tarii, care a si protejat culturile de ger. Mai mult de atat, frigul puternic a stopat bolile si daunatorii. "70% din productie este data de rezervele de apa, asta inseamna ca cei care si-au lucrat pamantul vor iesi in castig mai ales ca produsele se vor vinde bine pentru ca nu mai este nimic in hambare si cererea pentru biocombustibili este mare", a declarat Vasile Berbecel, directorul general al societatii Ceres Smirna, din judetul Ialomita, care si-a marit fata de anul trecut suprafata pentru culturile de porumb de la 700 ha la 3.000 ha. Motivul? Cantitatea suficienta de apa, dar si amenajarile facute inca de anul trecut. Din cauza secetei care
i-a afectat productia in 2007, Berbecel a fost nevoit sa investeasca 556 de mii de euro in irigatii. Pentru anul acesta planuieste sa mai cheltuiasca 695 mii de euro in dotari tehnice si in modernizarea sistemelor de irigatii. Potrivit omului de afaceri Culita Tarata, care detine TCE 3 Brazi, "va fi si mai bine daca din ce in ce mai multi fermieri vor folosi tehologii noi, comparabile cu cele din UE si daca vor face agricultura intensiva".
Agricultorii nu se tem de eventualele inundatii si spun ca sunt pregatiti sa dirijeze cum trebuie cursurile de apa prin retele indiguite. "Inundatiile nu pot fi foarte mari dupa seceta de anul trecut. In agricultura apa face mai mult bine decat rau, pacat ca sistemele de irigatii sunt distruse si pana acum nu am profitat de potentialul agricol din Romania. Daca ar fi avut nemtii pamantul nostru, productivitatea ar fi fost mult mai mare", este de parere Culita Tarata.
Cu toate acestea, grindina si o seceta prelungita ar putea diminua din optimismul agricultorilor scazand productivitatea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
