Cum a ratat România primul apel de proiecte în hidrogen prin PNRR. În loc de investiţii, se reiau procedurile şi abia în toamnă vin rezultatele: „Aplicăm din nou, dar sperăm ca în septembrie să fie gata“

♦ Procedurile au fost reluate pentru că Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi ar fi considerat ca nefiind conforme scrisorile de confort angajante pe care le aveau beneficiarii cu care s-au semnat contractele de finanţare ♦ În joc sunt finanţări de aproape 150 de milioane de euro prin PNRR pentru proiecte de hidrogen verde care trebuie să fie gata până la finalul lui 2025 ♦ Până acum, punerea în mişcare a miliardelor de euro din PNRR pare o provocare enormă pentru România.

Trecerea României de la po­ten­ţial în domeniul hidrogenului la investiţii concrete mai are de aşteptat după ce la finalul săptămânii trecute Ministerul Energiei, condus acum de Sebastian Bur­duja, a anunţat încetarea amiabilă a actua­lelor contracte de finanţare aferente Jalo­nului 129, jalonul pe hidrogen, cu cei şapte beneficiari: SC Center Hub Sud SRL, Chimcomplex Oneşti, Chimcomplex S.A Borzesti - sucursala Rm. Valcea, Nova Hy­drogen Production SRL, BPlus Advisory SRL, Monnson Alma SRL, OMV Petrom SA. În total, este vorba despre finanţări de circa 150 de milioane de euro pentru lansarea unui domeniu, hidrogenul, în care România este din nou creditată cu un bun potenţial.

„Acest demers a fost necesar pentru că, în cadrul apelului de proiecte pentru con­struirea unei capacităţi de electroli­zoa­re noi de cel puţin 100 MW, au fost constatate o serie de as­pecte care în opinia Autorităţii de Audit şi a Comisiei Europene au făcut im­posibilă concretizarea demersu­lui şi re­me­dierea aspectelor constatate prin măsuri ulterioare semnării contractelor“, a mai comunicat Ministerul Energiei.

Ce s-a întâmplat de fapt? „Totul a ple­cat de la interpretarea Autorităţii de Audit (Curtea de Conturi) care a considerat că scrisorile de confort angajante depuse de fapt nu aveau un caracter angajant, deşi nu putem spune că există un model predefinit pentru aceste documente“, spun însă surse din cadrul Ministerului Energiei. Pro­blema este că inclusiv la nivel euro­pean dezvolta­rea hidrogenului este o noutate, dar pe de altă parte termenele pentru PNRR sunt foarte clare, 2026 fiind ter­menul limită. Prac­tic, armo­nizarea tuturor incertitudi­nilor cu un calendar atât de strâns com­plică şi mai mult ecuaţia acce­sării acestor finanţări.