Guvernul a aprobat miercuri Acordul de parteneriat 2014-2020, care stabileşte modul de utilizare a fondurilor europene, în vreme ce documentele consultative pentru viitoarele programe operaţionale sunt şi ele publicate pe site-urile ministerelor de resort (Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Administraţiei şi cel al Agriculturii).
Faţă de exerciţiul financiar 2007-2013, în exerciţiul 2014-2020 POS Mediu se uneşte cu POS Transporturi rezultând programul Infrastructura Mare, care va beneficia de o finanţare de 9,5 mld. euro, după cum spune ministrul fondurilor europene Eugen Teodorovici. Însă aceşti 9,5 mld. euro sunt extrem de puţini – o observaţie pe care premierul Victor Ponta a făcut-o în mai multe rânduri – pentru câte planuri are România în domeniul transporturilor. Aşa stând lucrurile, în vreme ce vicepremierul Liviu Dragnea crede că-i va atrage pe chinezi în România pentru a realiza o linie de cale ferat de mare viteză, documentul privind Programul Infrastructura Mare spune că România va avea o cale ferată de mare viteză abia în 2050, iar un studiu tehnic privind aceasta va fi gata până în 2020. Prioritatea Programului Operaţional Infrastructura Mare (POIM) este să-şi orienteze banii către infrastructurile de transport amplasate pe reţeaua TEN-T (reţeaua europeană), în special cea centrală. Prin urmare, aceasta va fi finanţată cu prioritate, ceea ce înseamnă că banii vor merge către cele două reţele auto cuprinse în TEN-T centrală adică în autostrada Nădlac - Arad - Timişoara - Lugoj - Sebeş -Sibiu - Piteşti - Bucureşti (centura Bucureşti) - Constanţa şi autostrada Nădlac - Lugoj - Drobeta-Turnu Severin - Calafat. Dacă această autostradă se vrea prelungită până la Timişoara şi apoi de la Calafat la Craiova şi Bucureşti, atunci banii trebuie să vină de la buget sau din Programul Regional pentru că POIM finanţează traseele aflate pe TEN-T.
Transportul feroviar care, pe o line care urmăreşte aproximativ autostrada Nădlac - Constanţa se află de asemenea pe TEN-T, pare mai văduvit la finanţare. Documentul citat vorbeşte despre realizarea cu celeritate a coridorului feroviar care să lege Portul Constanţa de punctul de trecere a frontierei Curtici care să fie adaptat pentru circulaţia cu 120 km/h pentru transportul de marfă şi cu 160 km/h pentru transportul de călători, însă nu dă termene. Infrastructura navală de transport pe reţeaua TEN-T va fi şi ea finanţată, dar nu este foarte clar cum. Nu trebuie uitat că cei 9,5 mld. euro din programul Infrastructura Mare merg şi spre proiecte de mediu.
Priorităţi majore ale POIM pe infrastructura rutieră:
1. Finalizarea şi darea în exploatare a autostrăzilor aflate pe axa Nădlac - Arad – Timişoara - Lugoj – Sebeş – Sibiu – Piteşti – Bucureşti (centura Bucureşti) – Constanţa şi pentru care lucrările au fost contractate sau se află în curs de execuţie la sfârşitul anului 2015.
2. Demararea lucrărilor pentru construcţia sectorului de autostradă Sibiu – Piteşti.
3. Demararea lucrărilor/ finalizarea parţială a unor sectoare de autostradă pe următoarele axe rutiere:
Timisoara-Lugoj-Drobeta-Turnu Severin-Calafat-Craiova-Bucureşti cu ramificaţie de la Timişoara la Moraviţa;
Bucureşti-Ploieşti-Buzău-Bacău-Suceava – graniţa Ucraina (Siret) cu ramificaţie Bucureşti-Giurgiu;
Sebeş-Turda-Tg. Mureş-Tg Neamţ-Iaşi – graniţa Moldova (Ungheni)
Sibiu –Braşov-Bacău.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.03.2014
