Principalul efect vizibil al turbulenţelor financiare externe pe piaţa de la Bucureşti a fost săptămâna trecută creşterea costului de finanţare al Ministerului Finanţelor cu circa 0,25%: la licitaţia de joi pentru obligaţiuni de stat pe trei ani randamentul mediu acceptat a urcat la 7,34%, peste aşteptările iniţiale ale pieţei.
"Deşi inflaţia s-a moderat vizibil în ultima perioadă, se pare că investitorii preferă să rămână prudenţi, iar două luni de dezinflaţie nu sunt probabil suficiente pentru o schimbare de optică. Există riscuri în creştere privind nivelul randamentelor la titluri de stat, riscuri legate de persistenţa unei aversiuni ridicate faţă de risc printre investitori", consideră analiştii BCR.
De asemenea, ING notează diferenţa semnificativă dintre randamentul mediu şi cel maxim acceptat joi de Finanţe - de 0,15 puncte procentuale - nivel nemaivăzut din martie 2010. "Asemenea diferenţe accentuează incertitudinea şi ar putea avea un impact asupra licitaţiilor viitoare."
Cererea de subscriere relativ redusă din partea băncilor nu este neapărat surprinzătoare având în vedere tensiunile care au apărut săptămâna trecută pe piaţa monetară, Banca Naţională intervenind prin două operaţiuni repo consecutive (lichidităţi contra titluri de stat) prin care a injectat un volum considerabil de circa 5,5 mld. lei (1,3 mld. euro). Dacă la prima licitaţie au venit cinci bănci, iar efectul asupra dobânzilor din piaţă nu s-a văzut, la a doua injecţie de lichiditate au participat nu mai puţin de nouă bănci, inclusiv jucători mari, potrivit informaţiilor de pe piaţă.
Întâmplător sau nu, sincopa de lichiditate de pe piaţa monetară s-a suprapus marţi şi miercuri cu noi şocuri pe bursele occidentale unde acţiunile băncilor, inclusiv ale celor care domină piaţa locală, au căzut puternic.
Vineri, după cele două intervenţii succesive ale BNR - acţiune neobişnuită după tensiunile din 2009, ratele de dobândă ROBOR pe scadenţele cele mai scurte (până la o săptămână inclusiv) au revenit sub pragul de 6% pe an, în timp ce pentru maturităţile de 6, 9 şi 12 luni au rămas aproape neschimbate, fiind cuprinse între 6,6 şi 6,8% pe an.
Pe de altă parte, deşi creşterea randamentelor la titluri de stat ar indica o aversiune sporită la risc din partea investitorilor, cotaţiile CDS-urilor pentru România (costul asigurării contra riscului de default) au scăzut uşor, intrând sub pragul de 300 de puncte de bază (3%) depăşit din nou la începutul săptămânii trecute pe fondul agitaţiei de pe pieţele externe.
Leul s-a apreciat miercuri şi joi în raport cu euro, însă vineri cursul a crescut din nou, BNR calculând o cotaţie de 4,2669 lei/euro. Tendinţa de creştere uşoară a cotaţiilor s-a menţinut pe parcursul zilei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
