Datoria publica totala a crescut in primele sase luni ale anului cu 2,2 miliarde de euro, conform datelor publicate de Ministerul Economiei si Finantelor (MEF). Datoria publica include atat datoria externa a statului (directa si garantata), cat si imprumuturile facute sub diverse forme de pe piata interna.
Datoria publica a crescut continuu in ultimii patru ani, dupa o usoara reducere in 2003. Fata de sfarsitul acelui an, statul roman are datorii cu 8,1 miliarde de euro mai mari, adica o crestere de 65%.
Pragul actual al datoriei, de 16,4% din PIB, situeaza Romania printre statele cu cel mai mic nivel al indatorarii publice din intreaga Uniune Europeana. Conform Eurostat, biroul statistic al UE, anul trecut doar tarile baltice si Luxemburgul aveau niveluri mai mici ale indatorarii publice decat Romania. In UE, media indatorarii publice este de 60%-62%. Pentru a adopta euro, Romania (ca si toate celelalte state candidate la zona euro) trebuie sa aiba o indatorare publica mai mica de 60% din PIB, criteriu indeplinit fara probleme.
La inceputul acestui an, MEF a reluat emisiunile de titluri de stat, dupa o pauza mai mare de un an, timp in care statul a fost absent de pe piata interna de finantari, ca si de pe pietele internationale. De altfel, atragerea de disponibilitati financiare de pe piata interna, prin astfel de emisiuni de instrumente, a fost motorul cresterii datoriei publice in prima jumatate a acestui an. Conform datelor MEF, Trezoreria publica a atras putin peste 6 miliarde de lei (1,8 miliarde de euro) de pe piata interbancara in primul semestru, prin vanzarea de certificate de trezorerie si obligatiuni de stat. Suma este semnificativ mai mica decat volumul planificat sa fie atras, care depasea 9 miliarde de lei (2,7 miliarde de euro, la cursul de la inceputul anului).
Trezoreria a incercat insa sa mentina randamentele platite la niveluri scazute, astfel ca in mai multe randuri a atras doar o parte din suma anuntata. Au existat chiar unele licitatii la care statul a respins integral ofertele investitorilor, considerand inacceptabile randamentele cerute.
In cadrul titlurilor emise in primele sase luni ale anului, obligatiunile de stat reprezinta 56%. Cele mai importante sume au fost atrase prin vanzarea de obligatiuni pe cinci ani (putin peste o treime din total), in timp ce obligatiunile pe trei ani au reprezentat 19% din sumele atrase.
Obligatiunile pe zece ani au adus mai putin de 2% din fonduri, statul deruland o singura emisiune pentru aceasta scadenta, in luna iunie. Finantele au promis insa in cateva randuri noi emisiuni de instrumente cu maturitate ridicata (10 ani si peste), inclusiv pentru a veni in intampinarea nevoilor fondurilor private de pensii obligatorii, care vor intra pe piata financiara anul viitor. Conform unor estimari, acestea vor plasa circa jumatate din active in titluri de stat emise de Guvernul roman sau de cele din UE, dar probabil ca titlurile de stat locale, mai accesibile si cu randamente mai ridicate, vor fi preferate.
Cele mai mari volume atrase de pe piata au fost concentrate la inceputul anului: in ianuarire statul a vandut certificate de trezorerie in valoare de aproape 1,5 miliarde de lei. In februarie, martie si aprilie statul a vandut obligatiuni de un miliard de lei lunar, in timp ce prin emisiunile de certificate de trezorerie au fost atrase intre 100 si 500 de milioane de lei. In mai si iunie volumele atrase au fost mult mai mici, de pana in 300 de milioane de lei.
In primele luni ale anului Trezoreria a putut sa beneficieze de excesul de lichiditati de pe piata interbancara, atragand astfel finantari mai ieftine. Totodata, bugetul a fost pe excedent pana in luna mai, astfel ca nevoia de finantari a fost redusa, ceea ce a permis statului sa vanda titluri numai la niveluri favorabile ale randamentelor.
Trezoreria a publicat pana acum ca-lendarul de emisiuni pana in trimestrul trei. Potrivit acestui calendar, in luna septembrie ar trebui sa fie atras un miliard de lei, fata de 400 de milioane de lei, in august.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
