♦ Cheltuielile cu armata şi lucrările de infrastructură explică doar într-o mică măsură derapajul bugetar din primul trimestru al anului: armata a cheltuit 4,4 mld. lei cu achiziţii militare iar volumul de lucrări de infrastructură a crescut cu numai 7%. Pe de altă parte, cheltuielile cu salariile bugetarilor şi cu bunuri şi servicii au crescut cu 20%, faţă de o programare bugetară de 11%.
Guvernul Ciolacu a făcut, la trei luni din 2024, un deficit bugetar record, de 36 mld. lei, adică 2% din PIB-ul care ar urma să fie de aproximativ 1.700 mld. lei (340 mld. euro) în 2024. Cu mai multe ocazii, premierul sau alţi membri ai cabinetului de miniştri au spus că de vină sunt cheltuielile militare pentru creşterea deficitului. Cifrele de la Ministerul Apărării Naţionale (MApN) arată însă că doar 4,4 mld. lei au fost cheltuiţi pentru achiziţii de tehnică şi armament militar. Or, deficitul bugetar a ajuns la 36 mld. lei, iar la „cheltuieli de capital” sunt consemnate de către Finanţe plăţi de 15 mld. lei, triplu faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut.
„În perioada ianuarie-martie 2024, prin Direcţia generală pentru armamente, au fost efectuate plăţi pentru înzestrarea armatei române în valoare de 4,4 miliarde lei”, a transmis Ministerul Apărării Naţionale, într-un răspuns adresat ZF.
De altfel, guvernul a mai spus că alocă sume record pentru apărare, în special în situaţia în care de doi ani România s-a trezit cu un război la graniţă. Pentru 2023, România a alocat un buget de 2,5% din PIB destinat apărării, dar cheltuielile efective au fost, atunci când s-a tras linie la final de an, de numai 1,6% din PIB.
