• Leu / EUR4.6635
  • Leu / GBP5.2853
  • Leu / USD4.1283
Eveniment

Din „sanctuarul“ BNR, în „cuşca cu lei“ a guvernării. Liviu Voinea, propunerea PSD pentru premier. Mingea este acum la Iohannis, dacă îl acceptă

Din „sanctuarul“ BNR, în „cuşca cu lei“ a guvernării. Liviu Voinea, propunerea PSD pentru premier. Mingea este acum la Iohannis, dacă îl acceptă

Autor: Liviu Popescu, Adrian Seceleanu

10 nov 2015 1710

România are nevoie rapi­dă de un guvern în con­di­­ţiile în care in­sta­bi­li­tatea po­litică apasă pu­ter­nic pe economie, bu­getul pentru anul 2016 este necon­fi­gu­rat, iar toate proiectele de investiţii ris­că să intre în stand by.

De asemenea, s-ar putea pune sub semnul întrebării re­du­cerea de la 24% la 20% a TVA de la 1 ianuarie 2016, pen­­tru toate pro­du­sele şi serviciile, pre­cum şi amnistia fis­ca­lă pentru cei care îşi plătesc datoriile, două măsuri care au fost votate de guvernul Ponta.

Astfel, tot câştigul pe care Ro­mânia l-a obţinut din macro­sta­­­bilitate în ultimii trei ani – creşterea eco­nomică, dobânzile la credite la mi­nim istoric, scă­de­re de taxe şi creştere de salarii- este în pre­zent pus sub semnul în­tre­­­bă­rii în con­diţii de insta­bi­litate politică.

În ace­laşi timp, protestele de stra­dă, ca­ta­lo­gate drept cele mai mari din istoria postdecem­bris­tă a Ro­mâniei, continuă, iar presa stră­ină se întreabă chiar dacă în Ro­mânia este vorba des­pre o re­voluţie. Prelungirea unei ase­me­­nea instabilităţii creează incerti­tu­dini, iar pieţele financiare reacţionează ca atare.

„Impactul pe care instabilitatea po­litică îl va avea asupra economiei de­pin­de foarte mult de cum se va rezolva aceas­­tă criză, de ce soluţii vor fi găsite şi bi­ne­­înţeles de timpul de rezolvare. Tim­pul este un factor important aici. Pre­lun­girea unei astfel de situaţii apasă întot­dea­una asupra economiei întrucât cre­ea­ză incertitudini, creează nelinişte, iar pie­ţele încep să reacţioneze ca atare“, a ex­pli­­cat analistul economic Aurelian Dochia.

 

Cu o economie a Europei stag­nan­tă, România a reuşit să aibă o creştere eco­­nomică de peste 3%, susţinută în spe­­cial de consum. Din toamna anului tre­cut, timid au început să-şi revină şi in­vestiţiile private. Cea mai mare pro­blemă o reprezintă investiţiile pu­bli­ce, care sunt la un minim de zece ani, iar orice incertitudine la adresa adminis­tra­ţi­ei blochează şi mai mult folosirea ba­nilor din buget pentru infrastructură.

„Putem întotdeauna să dezbatem, să ne susţinem un punct de vedere diferit, să discutăm, dar avem nevoie de par­teneri de cealaltă parte a mesei cu care să avem aceste discuţii. Iar aceşti par­teneri nu sunt acolo - fie pentru că ei nu au fost numiţi, fie pentru că nu sunt siguri câtă vreme vor fi în post sau nu sunt gata să intre într-o dezbatere pentru că există o altă prioritate sau o altă criză. Funcţionând în regim de criză nu poţi conduce ţara pe termen lung“, spune Ravinder Takkar, CEO al Vodafone România, al doilea jucător de pe piaţa locală de telefonie mobilă, cu afaceri de 3,2 mld. lei în 2014.

Fondurile europene sunt un alt punct slab al administraţiei de la Bucureşti, iar lipsa unui guvern va bloca şi mai mult acest proces cu toate că în joc sunt peste 10 miliarde de euro care pot finanţa extrem de mult economia.

În orizontul apropiat nu se întrevede nicio ieşire din această situaţie, în condiţiile în care în Bucureşti continuă protestele prin care strada cere o nouă clasă politică şi formarea unui guvern de tehnocraţi.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis ieri o scrisoare către preşedinţii PSD şi PNL pentru a participa la consultări, iar pentru astăzi sunt aşteptaţi preşedinţii UDMR, ALDE, UNPR şi grupul minorită­ţilor naţionale.

Guvernatorul BNR vede un guvern format din tehnocraţi şi nu exclude ipoteza ca acesta să provină chiar din rândurile BNR, însă cu condiţia ca acesta să fie „tânăr“. Întrebat dacă un guvern tehnocrat poate proveni din rândurile BNR, Isărescu a răspuns: „De ce nu? Însă să fie tânăr. Alte generaţii, alte aspiraţii.“ Prin această afirmaţie, el se exclude de pe lista potenţililor premieri, deşi ar avea cea mai mare susţinere, atât la nivel politic, cât şi pe plan extern şi la nivelul pieţelor financiare. Isărescu consideră totodată că un guvern tehnocrat ar putea face faţă provocărilor dacă are un mandat clar şi limitat, cu obiective de stabilitate macroeconomică.

Printre analişti există însă şi voci mai optimiste care consideră că o soluţie tehnocrată va fi găsită în curând, iar efectele asupra economiei să fie tranzitorii.

„Ne aşteptăm ca o soluţie tehnocrată să fie găsită în curând, iar efectele crizei politice asupra economiei să fie tranzitorii“, consideră Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING.

Analiştii de la ING scriu într-un raport că sunt 50% şanse pentru numirea unui guvern interimar tehnocrat, condus de fostul comisar pentru Agricultură şi Dezvoltarea Rurală, Dacian Cioloş, până la alegerile generale din decembrie 2016. Totodată, aceştia spun că un astfel de guvern ar putea calma şi protestele din stradă.

Şeful Vodafone mai spune că există lucruri importante precum Agenda digitală pentru România, care au nevoie să fie tratate cu prioritate, dar dacă există o criză - criza trece pe primul loc.

Pe plan intern, demisia premierului Ponta de săptămâna trecută a dus la creşterea uşoară a cursului, leul pierzând teren pe parcursul săptămânii trecute, una dintre cele mai zbuciumate din ultimii ani, în faţa principalelelor trei valute (euro, dolar şi franc elveţian). Moneda naţională s-a depreciat şi ieri în condiţiile în care incertitudinile politice au continuat să aibă un impact negativ.

Leul a pierdut 0,4% în faţa euro pe parcursul săptămânii trecute ceea ce a dus moneda europeană la maximul ultimelor patru luni, respectiv 4,45 lei. Ieri, BNR a anunţat un curs de 4,45 lei.

„Dacă semnalele vor converge către o rezolvare rapidă a situaţiei politice, euro/leul s-ar putea întoarce sub 4,45 lei“, scriu analiştii de la ING într-un studiu.

Protestele au continuat duminică, pentru a şasea zi consecutiv, în care preşedintele Iohannis a venit în Piaţa Universităţii, iar bilanţul victimelor incendiului din clubul Colectiv de pe 30 octombrie a ajuns la 45 de morţi. Luni, la ora redactării acestei ştiri bilanţul victimelor din incendiul de la Colectiv a ajuns la 46 de morţi după ce jurnalista Teodora Maftei a decedat într-un spital din Ierusalim.

Iohannis a spus duminică seara, în dialogul pe care l-a avut cu manifestanţi din Piaţa Universităţii, că în acest moment nu înclină foarte mult spre soluţia alegerilor anticipate, întrucât nu ar rezolva problema.

 

PSD i l-a propus aseară preşedintelui Iohannis pe Liviu Voinea, viceguvernator al Băncii Naţionale, pentru funcţia de premier

 „Este o propunere pe care o susţinem şi în care credem foarte mult“ a menţionat Liviu Dragnea, preşedintele PSD, partidul cu cele mai multe voturi în Parlament. Voinea, 40 de ani, a fost adus în prim-planul politicii de către Victor Ponta în mai 2012, fiind responsabil cu bugetul.

De aici i se trage şi porecla „Tom Bugeţel“. În octombrie 2014 a fost ales viceguvernator al BNR. Voinea este autorul a două taxe extrem de hulite, euroacciza şi taxa pe stâlp.

De asemenea, el a propus „Electorata“, o iniţiativă fiscală de sprijin al debitorilor la bănci care a eşuat din faşă. Cât timp a fost ministrul bugetului el nu a avut cea mai cordială relaţie cu PSD, fiind acuzat că nu dă drumul la bani către baronii din administraţie.

Premierul câştigă 3.500 de euro net pe lună, iar un viceguvernator al BNR între 13.000 şi 15.000 de euro net pe lună.

Newsletter Ziarul Financiar

Înscrie-te la newsletter-ul ZF.ro ca să primeşti zilnic informaţiile de business care contează. Ia decizii în cunoştinţă de cauză!

Principalele valute BNR - miercuri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.6635
Diferență: 0,0966
Ieri: 4.6590
Azi: 4.1283
Diferență: -0,1379
Ieri: 4.1340
Azi: 5.2853
Diferență: -1,0318
Ieri: 5.3404
Azi: 4.1007
Diferență: 0,2028
Ieri: 4.0924