Profesii

Cel puţin 20 de şcoli noi ar fi fost necesare în Bucureşti pentru a acoperi creşterea numărului de elevi din ultimii zece ani. Rezultatul este însă ZERO. În 2024, anul promisiunilor electorale, primarii de sector ies în faţa camerelor cu planuri măreţe de dezvoltare a infrastructurii şcolare, care, cel mai probabil, vor rămâne doar pe hârtie

Cel puţin 20 de şcoli noi ar fi fost necesare în...

Autor: Ramona Cornea

07.05.2024, 08:30 224

În acelaşi timp, peste 70.000 de locuinţe noi au fost construite în toate sectoarele Capitalei fără ca vreun primar să lege această nouă dezvoltare rezidenţială de infrastructură şcolară nouă Bucureştiul are cu 22.000 mai mulţi elevi faţă de acum zece ani, dar cu o şcoală gimnazială în minus.

Dezvoltarea imobiliară este în plin avânt în Bucureşti, astfel că în ultimii ani s-au construit în fiecare an mii de apartamente şi case, iar în ultimul deceniu numărul locuinţelor noi a crescut cu 358%.

Statisticile oficiale arată că Bucureştiul creşte în fiecare an cu mii de locuinţe noi, ce vin la pachet cu o creştere a numărului de locuitori şi cu o creştere a nevoii de dezvoltare şi în ceea ce priveşte infrastructura şcolară, o nevoie la care administraţia nu răspunde.

În acest context, mii de elevi din Capitală ajung să înveţe chiar şi în trei schimburi. 

Numărul de locuinţe noi construite în Bucureşti a fost de 12.249 la nivelul anului 2022, cele mai recente date de la INS, în creştere cu 358% în ultimul deceniu, adică faţă de anul 2013.  Per total, numărul locuinţelor noi din ultimii 10 ani a fost de peste 70.000.

La pachet cu creştere numărului de locuinţe noi a venit şi creşterea numărului de elevi. Datele de la INS arată că Bucureştiul avea în 2022 cu mai mult 22.000 de elevi faţă de 2013.  La o medie de 1.000 de elevi pe şcoală, în mod normal această creştere ar fi adus 20 de şcoli noi în Capitală.

În realitate, răspunsul autorităţilor la această nevoie este zero. Numărul şcolilor gimnaziale de stat nu numai că nu a crescut pe măsura nevoii în aceşti 10 ani, ci chiar a scăzut cu o unitate.

În 2024, în plină campanie electorală, primarii au început să iasă public cu declaraţii despre cum plănuiesc să construiască şcoli noi, creşe, campusuri sau corpuri noi pentru şcoli: în sectorul 4, primăria a început pro­cedurile de expro­priere pentru construirea unui complex educaţional pe Bulevardul Metalurgiei.

„Lângă cele 14 terenuri de sport pe care le-am amenajat în zona parcului Tudor Arghezi, comunitatea sectorului 4 va construi de la zero, o creşă, o grădiniţă şi o şcoală“, spunea primarul sectorului 4, Daniel Băluţă.

În sectorul 6, primarul a anunţat că va demola clădirea Colegiului Naţional Grigore Moisil pentru a construi un campus nou.

De altfel, într-o emisiune la B1 TV, primarul sectorul 6, Ciprian Ciucu a spus ca a construit o creşă, o grădiniţă şi trei şcoli în sectorul său, dar, în realitate, cele trei şcoli la care se referă sunt corpuri de şcoală, în special pentru a asigura after-school la unităţi deja existente. Nicio şcoală nu a fost ridicată de la zero în sector.

„Am făcut o grădiniţă, o creşă şi trei şcoli şi mai avem cinci în construcţie“, spune Ciucu la o emisiune difuzată de postul de televiziune B1 TV şi postată pe pagina de Facebook a Primăriei sectorului 6. De asemenea, Primăria sectorului 2 a anunţat că alocă anul acesta 340 mil. lei pentru reabilitarea, mo­dernizarea şi consolidarea şcolilor, pr­ecum şi pentru extinderea infrastructurii preşcolare.

În ciuda tuturor acestor investiţii şi a unui buget alocat educaţiei şi infra­structurii şcolare despre care reprezen­tanţii primăriei spun că a crescut în ultimul mandat, adică din 2020 până în 2024, de la 54,9 mil. lei la 340 mil. lei, încă sunt cel puţin trei şcoli în sectorul 2 în care copiii se înghesuie, în care orele şi pauzele sunt scurtate şi pentru care încă nu s-a găsit o soluţie.

În acest moment, în sectorul 2 al Capitalei sunt cel puţin trei şcoli în care durata orelor şi a pauzelor este mai scurtă decât prevede legea – Şcoala Gimnazială Nr. 49, Şcoala Gimnazială „Maria Rosetti“ şi Şcoala Centrală, potrivit informaţiilor strânse de ZF în campania „Şcoala într-un singur schimb în Bucureşti“.

În sectorul 3, unul care a înregistrat un puternic avânt al dezvoltării, într-una dintre şcoli învaţă circa 2.500 de elevi.

În Şcoala nr. 195 Hamburg din sectorul 3, învaţă în prezent trei schimburi, cu ore care durează 40 de minute şi cu pauze de cinci minute, tocmai din cauza lipsei de spaţiu pentru cei aproape 2.500 de elevi.

„În acest moment în şcoală există 94 de clase, cu aproximativ 2.500 de elevi. În clasa fiicei mele sunt 33 de elevi.

Direcţiunea îşi doreşte ca numărul lor să ajungă la 1.700 în următorii cinci ani. Părinţii nu reacţionează la ce se întâmplă pentru că nu vor să le creeze probleme copiilor“, spunea părintele unui elev din acea şcoală anterior pentru ZF.

ZF a început în acest an campania editorială „Şcoala într-un singur schimb în Bucureşti“ în care arată că sunt mii de elevi în capitală care învaţă în schimburi şi sunt zeci de şcoli care au ciuntit programul cu ore de 40 de minute şi pauze de 5 minute în încercarea de a face faţă numărului de elevi în creştere.

Realitatea de astăzi arată că în Bucureşti, cel mai bogat oraş din România, nu s-a găsit până acum o soluţie ca elevii să înveţe într-un singur schimb sau, mai mult decât atât, să li se asigure masa caldă sau afteschool.

Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti arata, într-un răspuns anterior trimis la solicitarea ZF că din cei 260.000 de elevi înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial din Bucureşti, doar 37.000 merg la şcoală într-un singur schimb, de dimineaţă, în timp ce restul au ore în două sau trei schimburi, în multe situaţii pauzele fiind de 5 minute, iar ora de curs redusă faţă de cea reglementată legal.

Un răspuns anterior al ISMB arată că în Capitală sunt şapte şcoli care organizează cursuri în trei schimburi, iar numărul elevilor care învaţă astfel este de aproape 10.000, mai exact de 9.647 de copii. 

Lucrurile arată similar şi în oraşele mici din jurul Bucureştiului. De exemplu, numărul de locuinţe din oraşul Otopeni s-a dublat în zece ani, conform datelor INS, astfel că dacă la final de 2012 erau puţin peste 6.000 de locuinţe, în 2022 numărul lor a depăşit 12.700. În acelaşi interval, datele INS arată că în Otopeni nu s-a construit nicio şcoală gimnazială.

Singura şcoală de stat din oraş este Liceul Teoretic „Ioan Petruş“. În acest an şcolar, în şcoală sunt 56 de clase primare, 41 de clase gimnaziale şi 12 clase liceale. 

De altfel, şcolile din Bucuresti sunt asaltate şi de elevii ai căror părinţi s-au mutat în localităţile satelit ale Capitalei: Chiajna, Bragadiru sau Popeşti Leordeni.