• Leu / EUR4.7509
  • Leu / GBP5.5172
  • Leu / USD4.1988
Eveniment

Economiştii conservatori îşi reiau atacurile faţă de creşterea cererii de consum: „Excesul de cerere va destabiliza contul curent şi va majora îndatorarea externă“

Economiştii conservatori îşi reiau atacurile faţă de creşterea cererii de consum: „Excesul de cerere va destabiliza contul curent şi va majora îndatorarea externă“

Autor: Iulian Anghel

25 feb 2016 685
Economistul-şef al BNR Valentin Lazea a readus ieri în discuţie pericolul reprezentat de creşterea consumului în lipsa unei oferte interne adecvate: majorarea deficitului contului curent, lucru ce ar provoca economiei probleme de finanţare.

Tot ieri, în acelaşi registru anti­consum guvernatorul Mugur Isărescu a invocat, într-un interviu pentru Bloom­berg, ipoteza ca banca centrală să umble la coridorul de dobândă (aflat acum la 1,5%) şi, ulterior, la dobânda de politică monetară (aflată acum la 1,75%) pentru a potoli consumul, înainte ca acesta să reaprindă inflaţia.

Poziţia BNR nu este nouă însă au apărut elemente noi. În primul rând, în ianuarie, inflaţia a fost mai mare decât se aşteptau economiştii (minus 2,1% faţă de o aşteptare de minus 2,7%), ceea ce arată că reducerea TVA de la 24% la 20% nu s-a transferat cu totul în preţuri, prin urmare inflaţia va primi semnul plus până cel mult la jumătatea anului. În al doilea rând, deficitul de cont curent s-a majorat în decembrie 2015 până la 1% din PIB de la 0,6% din PIB la noiembrie (0,4% în 2014), tocmai pe fondul intensificării consu­mului, în vreme ce deficitul comercial a ajuns în 2015 la 8,3 miliarde de euro, cel mai mare din 2012 încoace.

Stimularea în continuare a consu­mului va genera creşterea defi­citului contului curent al balanţei de plăţi, după ce România a reuşit o ajustare a aces-tuia de patru puncte procentuale în ultimii ani, a susţinut Valentin Lazea, la o conferinţă de specialitate organizată de Camera de Comerţ şi Industrie a României.

Lazea a reamintit că România a trecut în ultimii 10-15 ani prin mai multe cicluri: a fost perioada 2004 - 2008 când creşterea s-a bazat aproape în exclu­sivitate pe consum intern; a venit criza, iar între 2008 - 2014 principalul motor al economiei a fost exportul. În ultimii doi ani şi mai ales după reducerea TVA la alimente, în vara trecută, principalul motor economic a redevenit consumul.

Anul trecut cifra de afaceri în co­merţul cu amânuntul (care reflectă cel mai bine evoluţia consumului) a crescut cu 8,9%, în total şi cu 19% pe zona de produse alimentare. „Eu îi înţeleg pe producătorii români, în special pe cei care produc pentru piaţa internă, că vor cu tot dinadinsul să crească consumul cu două cifre, dacă s-ar putea. Publicul însuşi, sătul de anii de recesiune, vrea creşterea consumului şi bineînţeles că politicul, la aceste cereri, răspunde cu promptitudine crescând consumul. Întrebarea este dacă ceea ce vor unii sau alţii este bine pentru ţara asta pe termen lung“, a susţinut economistul – şef al BNR, citat de Mediafax.

Economia a crescut anul trecut cu 3,7%. Potrivit datelor pe primele trei tri­mestre din 2015, pe partea de utilizare a PIB, consumul a contribuit la creşterea economică de 3,7% cu 3,9 puncte procentuale, în vreme ce exporturile nete au avut o contribuţie negativă de minus 1% (importurile sunt mai mari decât exporturile). Consumul a avut o pondere de 77,5% din PIB.

Reducerea taxelor şi majorarea salariilor lasă în economie anul acesta 23 de miliarde de lei, bani care, în opinia economiştilor se vor regăsi în principal în consum şi abia apoi în investiţii.

“Consumul reprezintă peste 70% din totalul PIB-ului şi ar fi nefiresc să spunem că nu vrem să crească consumul, problema este de nuanţe, de fineţe şi de accentele care se pun", a susţinut ieri Lazea.

Potrivit acestuia, o marea problemă care apare în momentul stimulării creşterii economice prin consum este că, dacă economia nu poate să răspundă cererii sporite, atunci deficitul de cont curent se adânceşte şi trebuie finanţat prin creşterea datoriei. Prin urmare, una este să stimulezi consumul când există un deficit de cerere cum s-a întâmplat în criză şi alta este să stimulezi consumul când se trece la un exces de cerere, cum avem în prezent, lucru ce va deteriora balanţa de plăţi şi va reaprinde inflaţia.

"Deficitul extern s-a ajustat semnificativ în ultimii ani, dar prin voinţa multora, se va deteriora din nou, în sensul că va creşte deficitul, ceea ce înseamnă probleme cu finanţarea lui", a precizat Lazea.

România şi-a ajustat drastic deficitul contului curent de la peste 10% din PIB în anii de boom economic bazat pe consum la 0,44% din PIB în 2014, deficit care a crescut însă din nou la 1-1,1% din PIB în 2015, ca urmare a majorării deficitului comercial până la 8 miliarde de euro.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7509
Diferență: -0,103
Ieri: 4.7558
Azi: 4.1988
Diferență: 0,5508
Ieri: 4.1758
Azi: 5.5172
Diferență: 0,5926
Ieri: 5.4847
Azi: 4.2187
Diferență: 0,4189
Ieri: 4.2011