Majorarea exporturilor de energie, temperarea cresterii preturilor la consumatorul final dar si o presiune suplimentara asupra vechilor unitati de productie de energie sunt efectele majore pe care le vor avea cei 2.000 de MW anuntati de patru dintre cele mai mari companii din Romania. Petrom, Rompetrol, Alro si Lukoil sunt cele patru firme private care pun la bataie aproape 1,5 miliarde de euro pentru a construi pana in 2010 capacitati de productie a inca 2.000 de MW care vor aduce 20% in plus la ceea ce produce Romania acum.
"Aceste investitii private vor avea efectul temperarii ratei de crestere ale preturilor la energie pentru consumatorul final, dar nu vor conduce la scaderea tarifelor la energie pe termen lung. De asemenea, noile unitati de productie vor avea o contributie pozitiva asupra nivelului exporturilor, tinand cont si de faptul ca pe termen mediu liniile de transport si de interconexiune in regiune se vor dezvolta", a declarat Nicolae Opris, presedintele Autoritatii de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE). Anul trecut exporturile Romaniei au fost de circa 10% din productie, adica 5,2 mil. MWh.
Nici reprezentantii Petrom, care au anuntat o investitie de jumatate de miliard de euro in productia de energie, nu cred ca noile unitati de productie vor duce la scaderea pretului la energia electrica.
"Preturile la energie nu vor scadea pentru ca investitiile realizate trebuie recuperate. In acelasi timp, exista un anumit deficit de energie, iar rostul acestor investitii este acoperirea acestuia. Preturile la electricitate inregistreaza o tendinta de crestere in Europa de Vest, tendinta care este resimtita si la nivelul tarilor est-europene", spune Werner Schinhan, director general executiv adjunct al Petrom.
Un alt efect pe care noile investitii il vor avea asupra pietei de energie va fi exercitarea unei presiuni sporite asupra vechilor unitati de productie care inregistreaza costuri foarte mari, fiind din aceasta cauza nerentabile.
"Aceasta presiune va fi si mai mare daca, pana la momentul in care noile unitati de productie intra in functiune, vechile unitati nu beneficiaza de injectii de capital privat care sa le rentabilizeze", mai spune Opris. Potrivit reprezentantului ANRE, daca pana la acel moment statul nu va accelera procedurile de privatizare pentru vechile termocentrale, respectivele unitati vor fi oprite, dar pastrate pentru singurul scop de a interveni in cazul in care intervine un risc in sistem. Alaturi de aceste efecte, unitatile private anuntate sunt singurele deocamdata care sparg monopolul statului in acest sector si creeaza posibilitatea unei concurente reale avand in vedere faptul ca majoritatea investitiilor anuntate vor directiona majoritatea productiei spre piata libera, pentru consumul intern fiind pastrate procentaje relativ mici. Practic, acestea sunt singurele investitii care deocamdata creeaza un context real pentru liberalizarea pietei de energie. Desi teoretic liberalizarea pietei va avea loc incepand de la 1 iulie si fiecare consumator va avea dreptul de a-si alege sursa de energie agreata, fara privatizarea productiei care sa duca la formarea concurentei pe acest segment, nu se poate vorbi de liberalizare in adevaratul sens al cuvantului.
Petrom a anuntat recent o investitie de 500 mil. euro intr-o centrala electrica pe gaze cu o capacitate de 860 MW care urmeaza sa inceapa productia in 2010. Centrala va fi amplasta pe platforma rafinariei Petrobrazi. Doar 20% din productia centralei va fi utilizata pentru consumul intern al Petrom, restul urmand sa fie directionat catre piata libera.
Rusii de la Lukoil au anuntat o investitie de aproximativ 65 mil. euro intr-o termocentrala de 30 MW, iar energia produsa de aceasta va acoperi necesaul energetic al rafinariei Petrotel, restul urmand sa fie preluat in sistemul energetic national.
Rompetrol, grupul condus de omul de afaceri Dinu Patriciu, a anuntat o investitie de aproximativ 45 de milioane de euro intr-o termocentrala de aproximativ 110 MW.
Cea mai mare investitie de aceste gen a fost anuntata de producatorul de aluminiu Alro care intentioneaza sa construiasca o termocentrala de 1.000 MW cu 750 mil. euro, a carei productie va fi destinata in cea mai mare parte acoperirii necesarului de consum intern.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
